PIAŢA DE CAPITAL Tranzacţiile negociate cu acţiuni BRD au deformat vineri indicii bursieri

Tranzacţiile masive, negociate, cu acţiuni BRD au deformat radical vineri, 15 septembrie, indicii bursieri. Aşa cum s-a văzut, acţiunea BRD a suportat o majorare a preţului cu +11,43% ajungând la 19,5 lei, adică aproape de maximul istoric de 19,8 lei. Volumul total de peste 767.000 acţiuni transferate indică fără dubiu că a fost vorba despre tranzacţii negociate în prealabil.

Creşterea cu 11,43% a preţului de la închiderea şedinţei faţă de cel din închiderea şedinţei precedente are ca efect creşterea indicelui BET cu 2,858%. Aceas-ta pentru că ponderea acţiunii BRD în portofoliul indicelui BET este de 25%.

În condiţiile în care indicele BET (al celor mai tranzacţionate zece acţiuni la BVB) a crescut cu numai 2% este clar că fără creşterea de la BRD indicele BET ar fi avut vineri o evoluţie negativă. Aceeaşi concluzie şi pentru indicele global BET-C, ţinând sea-ma de ponderea deosebită a tranzacţiilor cu acţiuni BRD în totalul tranzacţiilor zilei.

Am fost întrebat şi este logic să ne întrebăm de ce pachetele mai mari de acţiuni BRD nu s-au transferat prin tranzacţii pe piaţa deal.

Două sunt argumentele ca tranzacţia să se fi făcut în piaţă. În primul rând un argument de natură economică. Tranzacţiile deal se taxează de către BVB şi CNVM cu comisioane suplimentare deloc neglijabile, iar la volumul foarte mare de acţiuni, acest cost reprezintă o mică avere. În al doilea rând, cumpărătorul face o economie importantă făcând achiziţia în piaţă. Pentru a ajunge la pachetul afişat în piaţă de vânzător, cumpărătorul are (sau a avut, mai exact) posibilitatea să mai adune câteva zeci de mii sau chiar sute de mii de acţiuni BRD la preţuri mai mici, între preţul mediu de 18,6 lei şi cel maxim de 19,5 lei. Economia este, de asemenea, demnă de luat în seamă, de circa 700.000 lei (200.000 euro sau 250.000 dolari), ceea ce nu este chiar de neglijat.

Cumpărătorul pachetului de acţiuni este evident tot un fond de investiţii şi, ţinând seama de valoare totală a pachetului, cu siguranţă un fond de investiţii străin. Căci fondurile româneşti nu dispun de active, mai ales în numerar, care să acopere tranzacţia şi să se încadreze în prevederile CNVM, de a nu avea mai mult de 10% din totalul activului plasat într-un singur titlu. Mai au un impediment de natură tactică. Conform normelor CNVM, fondurile de investiţii evaluează portofoliul de acţiuni cotate la 90% din valoarea cotaţiei bursiere în ziua de raportare. Cu alte cuvinte, o acţiune cumpărată cu 19,5 lei este luată în calcul la stabilirea activului propriu şi, implicit, a activului net pe acţiune cu valoarea de 17,55 lei. În aceste condiţii atât în valoa-rea absolută, cât şi procentual valoarea unităţii de fond ar scădea substanţial şi nu ar fi suportabilă de către niciun fond românesc de investiţii. Cum este de presupus, fără susţinere în continuare, preţul acţiunii BRD va suporta corecţii în zilele următoare chiar dacă nu va reveni dintr-o dată la valoarea an-terioară de circa 17,5 lei, în câteva zile cotaţia va scădea şi ar reprezenta o altă scădere a unităţii de fond.

În concluzie, tranzacţiile făcute întâmplător în 15 septembrie (în sensul că putea fi făcută în oricare din zilele anterioare sau după câteva zile) au deformat total imaginea despre evoluţia indicilor bursieri din România. Căci o variaţie de peste 2 procente este, de regulă, ceva deosebit în condiţii normale când indicii trebuie să reflecte (şi, de regulă, chiar o fac) evoluţia Bursei. Fără această tranzacţie, indicii BET şi BET-C ar fi avut o evoluţie negativă.

Despre tranzacţiile în sine se pot face de asemenea comentarii. Pentru acum, este evident că fiind făcute mult peste preţul pieţei, par o investiţie proastă şi chiar aşa vor fi caracterizate ceva timp. Primul semn de redresare ar putea apărea în primăvară, dacă de exemplu BRD va anunţa o majorare de capital din rezerve (profit nedistribuit din anii precedenţi sau din anul în curs) aşa cum ar fi normal şi necesar din multe considerente.