"Piaţa medicală privată se ridică la 550 milioane euro"

Reporter: De când este prezent ARES pe piaţa noastră?

Iulian Pleşcan: Centrul de Excelenţă în Cardiologie şi Radiologie Intevenţională ARES a fost deschis în 2010, în Bucureşti. Iniţial, am venit cu servicii pe partea de cardiologie clinică şi cu investigaţii paraclinice pe intervenţionale, urmând ca, în 2011, odată cu inaugurarea spitalului Ponderas, să reuşim să deschidem şi sala de angiografie, unde oferim soluţii vasculare, cerebrale, cardiologice.

În 2012, ne-am extins cu un punct de lucru pe cardiologie intervenţională, în Suceava, unde, pe de o parte, tratăm pacienţii cronici, care vin să efectueze aceste proceduri în scop terapeutic, nefiind, însă, într-o situaţie critică, şi, pe de altă parte, avem pacienţii cu urgenţe medicale majore, cum ar fi infarcturile de miocard. Până la deschiderea centrului nostru din Suceava, era necesar transferul pacienţilor cu infarct în spitalul din Iaşi. Toate cazurile de urgenţă pe care le tratăm noi sunt achitate de spital, iar pacienţii cronici îşi plătesc integral serviciile.

Reporter: Sunteţi prezenţi şi pe piaţa externă?

Iulian Pleşcan: Avem un parteneriat în Trinidad Tobago, care a fost făcut pe considerentul că medicii noştri specialişti sunt foarte buni, iar cei de acolo deţin aparatură care nu este utilizată la adevărata sa capacitate.

Reporter: Care a fost investiţia realizată în cele două centre de pe piaţa noastră?

Iulian Pleşcan: Investiţia iniţială şi capitalul majoritar aparţin unor investitori israelieni, capitalul fiind, aşadar, româno-israelian. În centrul din Bucureşti am investit 600.000 de euro, în condiţiile în care beneficiam de foarte multe servicii externalizate din partea spitalului Ponderas, în incinta căruia activăm. Investiţia din Spitalul Judeţean Suceava se ridică la aceeaşi cifră, şi acolo având servicii externalizate, cum ar fi anestezia, terapia intensivă şi alte servicii conexe actului medical pe care îl desfăşurăm.

Reporter: Intenţionaţi să vă extindeţi prezenţa pe piaţă?

Iulian Pleşcan: Scopul nostru este să continuăm să investim în permanenţă şi să deschidem mai multe centre în România. Purtăm discuţii, în acest sens, dar nu pot spune cu certitudine care sunt locaţiile unde vor fi amplasate noile centre, întrucât nu au fost stabilite încă.

Reporter: Vă gândiţi să vă diversificaţi şi serviciile medicale pe care le oferiţi?

Iulian Pleşcan: Scopul nostru îl reprezintă terapia conservatoare, aşa că vom rămâne în această zonă, pentru că noi credem foarte mult în această terapie non-invazivă, care tratează pacientul păstrându-i integritatea anatomică.

Reporter: În 2012 aţi deschis secţia destinată tratării malformaţiilor congenitale prin terapia minim invazivă. Câte astfel de proceduri aţi efectuat până în prezent?

Iulian Pleşcan: Până la intrarea noastră pe piaţă, cred că în jur de maxim 50 de astfel de intervenţii au fost realizate, în total, în ţara noastră. De când am deschis această secţie, în februarie 2012, avem 100 de pacienţi trataţi, dintre care 70 sunt copii. Aceştia au primit exact acea terapie care le permite ca în 24 de ore să meargă acasă, trataţi definitiv. Practic, pacienţii sunt trataţi fără niciun fel de problemă psiho-emoţională după o chirurgie, având în vedere că este vorba despre o înţepătură de şase milimetri la nivelul piciorului. Prin angiografie, reuşim să navigăm prin corpul uman în orice parte a lui. Se poate intra fie pe la nivelul braţului, fie pe la nivelul piciorului, pe unde introducem catetere pe care le conducem sub ghidaj radioscopic şi ajungem la zona afectată.

Reporter: Cât de scumpă este o astfel de procedură?

Iulian Pleşcan: În primul rând, trebuie să ţinem cont că nu există riscul unei anestezii mari, vorbind doar de o inhalo-sedare. De asemenea, nu există riscul unei chirurgii ample, cu deschiderea toracelui. În aceste condiţii, şi preţurile sunt mai ridicate decât la stat, unde costurile intervenţiilor clasice sunt subvenţionate de către stat. Însă, dacă vorbim despre chirurgia din mediul privat versus intervenţia minim invazivă de la noi, costurile sunt mai ridicate cu circa 20-30%. Ceea ce pot sublinia este că în centrele ARES o astfel de intervenţie costă 7.500 de euro, în alte clinici din străinătate aceeaşi procedură ajungând până la 18.000 de euro.

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi realizat în 2013?

Iulian Pleşcan: Cifra de afaceri a centrelor ARES a fost, anul trecut, 2,7 milioane de euro şi estimăm o creştere de 20% pentru 2014, în condiţiile în care nu vom mai deschide un nou centru în acest an.

În 2012, am tratat 1.800 de pacienţi, numărul acestora crescând, anul trecut, până la 2.200.

Reporter: La ce valoare se ridică piaţa medicală privată?

Iulian Pleşcan: Piaţa medicală privată s-a cifrat, anul trecut, la 550 de milioane de euro, cu o creştere de 20% faţă de 2012. Valoarea pieţei era estimată la circa 350 de milioane, în 2011. Pentru anul în curs, ne aşteptăm la o creştere de 15%. Dacă împărţim această valoare la numărul de locuitori din România, obţinem 18 euro - suma medie pe cap de locuitor cheltuită de pacienţii români, care este mult mai mică decât în alte ţări. Spre exemplu, în Cehia, pacienţii alocă, în medie, circa 250 de euro pe cap de locuitor. În orice caz, lumea este din ce în ce mai încrezătoare în serviciile medicale private. Am observat o tendinţă a pacienţilor români de a se informa incredibil de mult în privinţa serviciilor medicale private, a medicilor, a centrului medical etc. Potrivit studiilor din piaţă, există o foarte mare rată de încredere (73%) a pacientului român în sistemul medical privat.

Reporter: Care sunt lipsurile domeniului în care activaţi?

Iulian Pleşcan: Cred că a fost greu până când a fost demarat procesul de achiziţie a tehnologiei de ultimă oră şi că, la un moment dat, s-a ajuns la un cerc vicios. După ce au fost aduse aparatele, nu au fost cumpărate şi dispozitivele necesare, întrucât acestea sunt foarte scumpe, iar bugetul a fost alocat pentru tratarea unui număr mai mare de pacienţi aflaţi în situaţii de urgenţă decât pentru tratarea unui număr mult mai mic de pacienţi cu malformaţii congenitale. Nealocându-se dispozitive, medicii noştri nu au putut să-şi facă experienţa necesară, iar statul, dacă ar aloca acum o sumă importantă pentru tratarea malformaţiilor congenitale, vor constata că nu avem specialişti. Acest lucru s-a întâmplat la stat. În sistemul medical privat, am observat că au fost făcute investiţii foarte mari, în ultima perioadă.

Vorbind în calitate de specialist pe nişa pe care ne orientăm noi, cel mai mult suferim de lipsa unui registru naţional cu pacienţii care suferă de malformaţii congenitale. Cred că este timpul să ştim câţi pacienţi avem cu acest diagnostic. Sunt între 8 şi 10 pacienţi de acest gen la fiecare 1.000 de nou-născuţi. Ştim că sunt 200.000 de nou-născuţi pe an. Un calcul simplu ne arată că 1.500-2.000 de pacienţi se nasc anual cu astfel de malformaţii, dar nu ştim ce tip de malformaţii sunt, nu avem un ghid complet care să ne spună ce tip de intervenţie abordăm.

Reporter: În aceste condiţii, aţi deschis, totuşi, o secţie care tratează malformaţiile congenitale prin terapie minim invazivă...

Iulian Pleşcan: Da, şi este prima clinică de acest gen deschisă în Europa de Est. Nu mai este nevoie să plecăm în Europa. Europa a venit în România, cu experienţă imensă, cu medici străini ce lucrează alături de medici români de renume, care vor să facă aceste terapii revoluţionare în România, la preţuri mult mai mici decât în străinătate. Putem trata, aici, orice afecţiune vasculară, din cap până în picioare, doar prin intervenţii minim invazive. Noi nu avem nici măcar un bisturiu.

Reporter: Mulţumesc!