Piaţa noastră de capital, retrogradată de Morgan Stanley

Compania americană de cercetare şi evaluare MSCI (Morgan Stanley Composite Index) a redus calificativul acordat pentru trei dintre principalele caracteristici ale pieţei noastre de capital şi a îmbunătăţit doar unul, conform unui raport furnizat de instituţie.

Conform MSCI, piaţa de capital din ţara noastră a fost retrogradată pentru statutul depozitarului, practica împrumutului de acţiuni şi vânzarea în lipsă, însă şi-a îmbunătăţit practicile de decontare.

Deşi există anumite reglementări pentru vânzarea în lipsă şi împrumutul de acţiuni, ele nu se pot face efectiv pe piaţa noastră de capital, fiind acceptate în majoritatea statelor lumii. Alte pieţe de capital de frontieră în care aceste practici sunt interzise sau insuficient reglementate sunt Croaţia, Kazahstan şi Slovenia.

În ceea ce priveşte depozitarul, MSCI a decis să înrăutăţească calificativul acordat acesteia de la "++" la "+", din cauza lipsei de eficienţă a lanţului comunicaţional dintre Depozitarul Central şi brokeri şi custozi.

Raportul MSCI arată că, în cadrul pieţei noastre de capital, informaţiile privind companiile nu sunt întotdeauna uşor disponibile în limba engleză, ceea ce implică o încălcare a egalităţii dintre drepturile investitorilor străini şi cele ale investitorilor autohtoni.

Aceeaşi problemă a regăsirii informaţiilor într-o limbă de circulaţie internaţională este şi lipsa traducerii reglementărilor pieţei de capital româneşti în limba engleză, precum şi publicarea informaţiilor detaliate privind pieţele de acţiuni care nu sunt publicate întotdeauna în limba engleză.

MSCI a constatat, totodată, că avem probleme în ceea ce priveşte custodia, deoarece nu există o separare oficială între conturile custode şi cele de tranzacţionare. Mai precis, piaţa noastră de capital nu beneficiază de separarea dintre sistemele de tranzacţionare şi cele de post-tranzacţionare/decontare, existentă în cadrul burselor dezvoltate.

Concurenţa dintre brokeri este redusă, ceea ce afectează piaţa de capital din ţara noastră dinn cauza valorii mari a comisioanelor aplicate de către aceştia, conducând la creşterea costurilor de tranzacţionare în detrimentul lichidităţii.

Raportul MSCI pune accent şi pe lacunele în ceea ce priveşte transferabilitatea. Transferurile in-kind (transferuri între doi participanţi, care nu implică transferuri de bani ci doar o mutare a acţiunilor de la o parte la alta a transferului) şi tranzacţiile în afara pieţei nu reprezintă o practică acceptată în România. În alte state acestea reprezintă practici frecvente.

Există, însă, şi o îmbunătăţire în lanţul de tranzacţionare, referitoare la practicile de decontare. Conturile omnibus (colective) au fost introduse treptat în Depozitarul Central începând cu 2011, fiind accesibile pentru toate instrumentele financiare din luna decembrie a anului trecut. Aspectul negativ este legat, însă, de inexistenţa unui sistem real DVP (Delivery vs Payment), sistem folosit pentru decontare în întreaga Europa.

Pentru statele cu pieţe de frontieră, singura ţară cu mai multe înrăutăţiri de poziţie este Kenya (patru minusuri şi niciun plus), în vreme ce în situaţii asemănătoare cu cea a pieţei noastre de capital se regăseşte Croaţia (trei minusuri şi niciun plus) şi Kazahstan, cu un plus şi două minusuri.