Planul de Mobilitate Urbană Durabilă propune extinderea reţelei de metrou

Consiliul Judeţean (CJ) Ilfov a lansat în dezbatere Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care presupune investiţii de aproape 7 miliarde euro, ce ar urma să fie derulate până în anul 2030.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă acoperă Municipiul Bucureşti împreună cu sectoarele sale şi Judeţul Ilfov, alcătuit din 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari) şi 32 de comune (1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Vărăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroeşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari şi Vidra).

Potrivit documentului, este recomandată actualizarea periodică a PMUD, cel puţin o dată la cinci ani sau mai des, în funcţie de evoluţiile viitoare în zona polului de creştere Bucureşti-Ilfov.

PMUD vizează atât extinderea reţelei de metrou, cât şi refacerea infrastructurii rutiere, completarea reţelei de parcări şi a pistelor pentru biciclete.

Propunerile privind reţeaua de metrou sunt următoarele:

1. Extinderea Magistralei 4 de metrou

Această prelungire pe axa Nord-Sud a liniei M4, care oferă o importantă conexiune ce lipseşte între Gara de Nord şi staţia de tren Progresul din sudul oraşului, este planificată pentru redeschidere. Proiectul se află în aşteptarea unui studiu de fezabilitate, subliniază PMUD.

2. Extinderea Magistralei 5 de metrou

Pentru M5 sunt planificate două prelungiri aflate în prezent în lucru, ceea ce face acest proiect cel mai puternic din perspectiva numărului de călători şi a schimbării modale, deoarece conectează multe dintre nodurile cele mai importante din centrul oraşului. Pentru secţiunea centrală (Erolior-Iancului) o serie de aspecte tehnice specifice zonelor istorice trebuie aprofundate şi tratate corespunzător. În ceea ce priveşte secţiunea estică (Iancului-Pantelimon), este existentă planificarea avansată, dar totuşi aceste lucrări coincid cu lucrările de reabilitare a liniei de tramvai de pe acelaşi aliniament, fapt ce presupune posibilitatea implementării proiectului în orizontul de timp 2030. Se recomandă implementarea proiectului după ce segmentul Drumul Taberei - Iancului este operabil.

3. Magistrala 6 de metrou

Pentru conexiunea de transport public dintre Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă a fost efectuat un studiu de fezabilitate şi este pregătit pentru licitare, o treime din costurile cu finanţarea fiind asigurată.

4. Magistrala 7 de metrou

Linia M7 va oferi un serviciu absent în prezent pe axa Nord-Est şi Sud-Vest, conectând zonele Voluntari şi Sectorul 5 cu centrul oraşului. "Este de aşteptat ca Voluntari să îşi continue dezvoltarea, crescându-şi cererea atât rezidenţială, cât şi comercială în următoarele decenii, ceea ce face necesar un serviciu de transport eficient", se arată în document. Acesta evidenţiază: "Linia M7 are un număr de călători estimat foarte mare, dar o mare lungime a infrastructurii. S-a descoperit că o alternativă mai scurtă (M7a) oferă un serviciu echivalent, în timp ce scade investiţia necesară cu aproximativ 5km. În final, noua rută necesită un terminal suplimentar la fiecare capăt: Afumaţi sau Bragadiru şi chiar şi în aceste condiţii o versiune mai scurtă trebuie să fie prelungită către locul unui nou terminal".

5. Magistrala 8 de metrou

Această rută va oferi un serviciu de transport de înaltă calitate spre zona de Sud a Bucureştiului, serviciu absent în prezent. Traseul are un număr mare de călători previzionat, dar lungimea extremă a infrastructurii necesare, ce rezultă în costuri mari estimate face acest proiect să fie prohibitiv. Potrivit PMUD, un coridor feroviar subteran ar reprezinta o alternativă costisitoare la conectarea axelor Nord-Sud şi Est-Vest ale oraşului prin cale ferată. Propunerea ar consta în crearea de servicii feroviare de-a lungul unui coridor subteran care să conecteze Gara de Nord-Progresul şi Gara de Nord-Obor. Proiectul este complex din punct de vedere tehnic, este costisitor şi aflat în prezent doar în faza de planificare. În plus, proiectul va oferi un serviciu echivalent coridoarelor de metrou propuse/existente. Prelungirea Liniei M4 de metrou planificată are cifre mult superioare ale numărului de călătorii decât calea ferată, iar Linia M1 de metrou deserveşte deja rezidenţii oraşului între Gara de Nord şi Obor.

Inelul feroviar de vest este o conexiune îmbunătăţită dintre Gara de Nord şi Gara Progresul (presupusă a fi operaţională până în 2030 în Scenariul de referinţă) care va îmbunătăţi mobilitatea prin reţeaua feroviară intercity, permiţând serviciilor feroviare să continue către alte oraşe, prin Bucureşti. Această alternativă este, de asemenea, mai puţin eficientă din punct de vedere al costurilor decât soluţia feroviară subterană prin oraş, potrivit documentului citat.

În prezent, porţiunea de vest a inelului feroviar Bucureşti-Ilfov este în stare proastă şi sub-utilizată. Acest fapt reprezintă o întrerupere majoră a reţelei feroviare intercity a regiunii, deoarece operarea continuă pe axa Nord-Sud nu este posibilă.

În ceea ce priveşte reluarea operaţiunilor feroviare către Snagov şi oferirea unei conexiuni absente între localităţile din Nordul Ilfovului, Bucureşti şi reţeaua feroviară intercity, acest proiect a demonstrat o estimare modestă privind cererea de transport pentru 2030 în modelul de cerere de călătorie, atât pentru conexiunea feroviară existentă, Snagov-Gara de Nord, dar şi pentru conceptul noului aliniament, Snagov-Voluntari-Pantelimon-Gara Obor.