PLASAMENTE ALTERNATIVE Din lumea cărţilor câştigătoare

Am crezut că va trece neobservată menţiunea de data trecută referitoare la succesul remarcabil al vânzării cărţilor la o licitaţie de obiecte de artă şi de colecţie, desfăşurată într-o duminică dintr-un iulie torid. Cea mai scumpă ofertă de bibliofilie de la numita licitaţie Alis a fost un set de două cărţi de Radu Gyr, "Stele pentru leagăn", din 1936, şi "Cununi uscate", din 1938, înnobilate de dedicaţii şi autografe pentru Radu Cluceru şi, ca să pătrundem în secretele bibliofiliei, cu legăturile originale. Preţul de adjudecare a fost de 700 de lei. Cu 400 s-a dat un exemplar din volumul lui Sadoveanu din 1927, "Dimineţi de iulie - Stigletele", cu un portret al scriitorului realizat de Ion Theodorescu Sion. Deşi este exemplarul 234 dintr-un tiraj de 1470, ni se spune că este o carte rară. Cu excepţia situaţiei în care nu s-a întâmplat ceva cu tirajul iniţial - interzicere, confiscare, distrugere sau altele - tirajul anunţat nu este unul mic. O altă frumoasă carte de literatură, "Bună dimineaţa, primăvară!", de Arghezi, s-a vândut cu 300 de lei. Ilustraţia este una specială, realizată de maestrul Piliuţă, în excepţionalul an 1965.

Emoţionant de-a dreptul este volumul "Chevalerie. Confidences et canevas" de Julie B. P. Hasdeu, apărut la Paris, în 1890, la doi ani după dispariţia acestui geniu precoce chiar şi în moarte. Ediţia princeps a cărţii, cu legătura originală, a fost vândută cu 150 de lei, la licitaţia de la Bucureşti.

De Ionel Teodoreanu, text tipărit dar şi dedicaţii cu autografe, sunt volumele "Golia" şi "Casa de peste drum", din 1933, vândute cu 140 de lei. Tot cu 140 de lei s-a vândut şi o ediţie interbelică a volumului lui Eliade "Întoarcerea din Rai". Coperta, foarte inspirată, aflăm că este realizată de T. Grant. De fapt, după cum arată şi semnătura vizibilă, nu un iluzoriu T. Grant a realizat coperta cărţii lui Eliade, ci Petre Grant, adică P. Grant, după cum relevă şi o privire mult mai atentă, dar nu neapărat microscopică. Petre Grant este creatorul afişului românesc, un pionier al artei publicitare, autor de afişe, dar şi de ilustraţie de carte, de timbre şi chiar autorul machetei unei medalii celebre, "Cruciadă împotriva comunismului".

Ieşim din literatură şi apucăm să ne unduim direct pe "meandrele concretului" cu subiecte de interes special. În 1952, Dej trebuia să iasă dintr-o situaţie jenantă, nu îi mai era folositor Canalul Dunăre-Marea Neagră pe care îl începuse doar ca să dea de lucru duşmanilor regimului. Era o muncă fără sfârşit, iar el voia să o termine cu stalinismul. Aşadar, trebuia găsit un ţap ispăşitor pentru abandonarea proiectului faraonic şi a fost aranjat un proces de sabotaj împotriva unui grup de lucrători, ingineri şi muncitori, de la Canal. Nu a fost deloc o glumă administrativă, trei dintre inculpaţi, doi ingineri şi un mecanic de locomotivă, fiind condamnaţi la moarte şi executaţi. Ca o coincidenţă, arestările primului proces al "sabotorilor" de la Canal au fost efectuate acum fix 63 de ani, în noaptea de 29 spre 30 iulie 1952. La 60 de ani de la proces, scriitorul Valentin Hossu-Longin a publicat un studiu extrem de serios şi sensibil despre această speţă de justiţie stalinistă căreia i-a fost victimă şi tatăl său. Chiar atunci, în 1952, a fost publicat, la "Editura pentru literatură politică", volumaşul "Procesul bandei de sabotori şi diversionişti dela Canalul Dunăre-Marea Neagră", vândut la licitaţia Alis de acum 10 zile, cu 330 de lei.

Un studiu de Ioan Bogdan, din 1896, ne arată interesul de acum un veac pentru o temă pe care o ataşăm, automat, contemporaneităţii. Se numeşte, cam straniu, "Vlad Ţepeş şi naţiunile germane şi ruseşti asupra lui". Tipograful din 1896 era mult mai atent ca IT-istul zilelor noastre, de vreme ce a scris pe pagina de gardă, corect şi logic, "naraţiunile", şi nu "naţiunile". Oricum, este o carte deosebită şi s-a vândut cu 260 de lei.

În categoria "una este, alta scriem" plasăm şi volumul "Conseils B la femme nue" de Roger Allard, o carte fără istorie şi fără memorie, cu o singură ediţie, cea din 1930, propusă şi la Bucureşti, dar neadjudecată. Dacă lăsăm deoparte faptul că are o frumoasă ilustraţie din genul erotica, singurul lucru semnificativ ar fi faptul că la o licitaţie din România, o mică eroare de o singură literă i-a transformat titlul incitant, "Sfaturi pentru femeia goală", într-unul de-a dreptul pervers, "Conseils B sa femme nue", adică "Sfaturi pentru femeia sa goală". Fără îndoială, o singură literă contează! Mă rog, două litere, că mai este şi Yvonne Prevéraud în loc de Yvonne Preverand.

Şi alte subiecte delicate se regăsesc ca loturi vândute la secţiunea de bibliofilie a licitaţiei Alis. "Delavrancea apărând pe Caragiale", cu subtitlul "Procesul de calomnie prin presă", de Octav Minar, a fost cumpărată cu 160 de lei, "Schola latina, de la Cotnari. Biblioteca de curte şi proiectul de academie al lui Despot Vodă", de Ştefan Bîrsănescu, din 1857, a fost şi ea vândută cu 60 de lei. Celebrul volum "Dicţionarul artiştilor români contemporani" de Octavian Barbossa, publicat în 1976, dar în care artiştii încă îşi mai doresc să figureze, a fost vândut cu 180 de lei, probabil către unul dintre numele din paginile sale sau urmaşii săi.

Vânzarea cu succes a cărţilor, la Alis, a făcut parte dintr-o licitaţie cu de toate. Vestitele londoneze, Christie's şi Sotheby's au dedicat şedinţe speciale acestui gen de ofertă, acum, la sfârşit de şcoală şi început de vacanţe. Şi ca de obicei, una după alta, în continua cursă de urmărire secundă de secundă, pe tot globul. Dacă la Alis s-au propus doar cărţi, la Londra s-au vândut şi alte obiecte din această lume minunată a cărţilor.

Astfel, licitaţia din 14 iulie a lui Sotheby's, de "Literatură engleză, istorie, cărţi pentru copii şi ilustraţii" a avut 266 de loturi şi a adunat 1,445 de milioane de lire sterline. Cel mai mare preţ a fost de 275 de mii de lire britanice, licitate pentru medalia şi diploma de premiant Nobel ale lui Hans Adolf Krebs, primită de acesta în 1953 pentru descoperirea "ciclului Krebs", adică transformarea hranei în energie în interiorul celulei. Un exemplar al celebrei maşini criptografice Enigma a fost estimată la 50 de mii de lire şi s-a dat cu 150 de mii, de trei ori estimarea.

O haină a lui Napoleon, despre care se presupune că a luptat, împreună cu împăratul francezilor, care o purta pe el, la Waterloo, a fost vândută cu 47,5 de mii de lire. Acolo, pe câmpul final de bătălie din Belgia încă nenăscută, haina lui Napoleon s-a întâlnit cu ceasul de campanie al ducelui Wellington, vândut de Sotheby's cu absolut acelaşi preţ, 47,5 mii de lire. Organizatorii, britanici fiind, au evidenţiat doar ceasul conaţionalului lor. Şi nu au suflat o vorbă despre un lot extrem de pitoresc, o coală de hârtie pe care a fost lipită, cu dungi de hârtie albăstrie o şuviţă din capul lui Napoleon. Coala respectivă este şi certificat de garanţie, deoarece Lady Georgina Bathurst a scris pe ea, în 1817, că respectivul păr i-a fost dat de căpitanul Poppleton, când s-a întors de pe insula Sfânta Elena, cea de pe care Napoleon nu s-a mai întors. A fost adus, mai târziu, cu onoruri, la Domul Invalizilor. Lotul a fost adjudecat cu 5,5 mii de lire, deşi se ştie că Napoleon era părăsit natural de păr şi, chiar dacă britanicii s-au năpustit să-l jumulească complet, înainte sau după moarte, şuviţele sunt extrem de rare.