PLASAMENTE ALTERNATIVE Multă artă şi ceva bani

Şase licitaţii în trei zile, două pe zi, o zi după alta. Şi nu oriunde, ci la Artmark, unde visele se transformă în realitate, în oaza non-criză, unde, pe o piaţă şchioapă rău, totul merge ca pe roate. Adunate, sumele licitate trec de milionul de euro, unu şi o sută de mii, mai exact. A început marţi, 15, cu ceva "Valori tradiţionale", doar 70 de picturi, desene şi afişe, din care s-au vîndut 61 picturi care au adunat 4 din cele 11 sute de mii de euro adunate în cele şase licitaţii. Vedeta incontestabilă a valorilor tradiţionale nu putea fi decît o creaţie de Grigorescu, şi nu insistentul car cu boi, ci o ţărăncuţă cu fuior vîndută cu 85 de mii de euro, spre nivelul de sus al estimării de 90 de mii de euro. Era lotul cu numărul norocos 13; peste 40 de poziţii avem o altă ţărăncuţă, subiect destul de banalizat, de această dată chiar şablonard, din Muscel, o pictură micuţă vîndută cu 75 de mii de euro. La mare distanţă în "tradiţionalele" noastre vine o "Margine de sat" de Ion Ţuculescu, adjudecată cu 44 de mii de euro.

S-a continuat cu o şedinţă de artă decorativă de epocă, cea mai aglomerată, cu 153 de oferte, din care s-au vîndut 128, cea mai scumpă vînzare fiind o plafonieră Galle decorată cu flori de magnolie. Un serviciu de cafea sau ceai, din argint, a fost vîndut cu 3,6 mii de euro, iar un set de obiecte de argint din care poţi să te serveşti cu ulei, zahăr şi bomboane, decorate cu lebede, a fost vîndut cu 2,6 mii de euro.

Miercuri, 16, am cunoscut şi s-a vândut şi o colecţie, a soţilor Hrisanti şi Nicolae Petresco, ofertă formată din 17 picturi cu semnături zdrobitoare: Simonidi, Sava Henţia, Tonitza, Pallady, un număr semnificativ de Petraşcu şi un Grigorescu de doar 22 de mii. S-au vîndut toate cele 17 oferte, "regina balului" fiind un interior al atelierului lui Petraşcu, care a egalat la 85 de mii de euro recordul grigorescian cu fuior. Pe la treimea de jos vine şi locul doi, o "Femeie pe gînduri" de Pallady, şi se continuă cu Petraşcu dominant, două picturi, fiecare de 26 de mii de euro, o scenă cu mere şi flori dar şi un peisaj, o tînără în ie populară, în care nu o recunoaştem pe omniprezenta soţie a artistului, într-o iarnă grea, cu zăpadă căzută ca la ora de desen.

În manieră clasică s-a trecut la licitaţia de postmodernism şi artă contemporană, 109 loturi din care s-au vîndut 77, cu un preţ cumulat de 200 de mii fără 560 de euro. Cel mai mare preţ este un 26 de mii, cu cît s-au dat cele două Petraşcu anterior amintite şi de bine pomenite. El a fost obţinut de un Ţuculescu, un altul, acum numit "Deplasare", cam ştiinţific trasat, geometria exactă nelăsînd loc vibraţiei care face ca o pictură abstractă de acest fel să fie un Ţuculescu bun. Cu 13 mii de euro a fost cumpărată o superbă compoziţie cu corpuri plutinde avîntat de Bălaşa, în acril, iar cu 8 mii, pe locul 3, un Dumitru Gorzo, prima lucrare din licitaţii în care apare cu adevărata sa faţă, deşi destul de timidă. Altfel spus, deşi nu este vorba de scenele scabroase cu care artistul ne-a şocat la momentul potrivit, cel al lansării, duceţi totuşi copiii la culcare dacă încep să-şi rotească privirea cu cap cu tot, la vreo 180 de grade. Aparent decentă, cu un om biruit de griji, în spatele unei pungi de supermarket, compoziţia înlocuieşte partea de sus, unde ar trebui să fie liliecii pomeniţi în titlu, cu imagini clasice din filmele porno, realismul fotografic practicat ca şcoală şi ca revoluţie de generaţiile recente de artişti funcţionînd aici pe baza observării unei oarecare asemănări între aripile liliecilor şi picioarele femeilor. Las generaţiilor viitoare sarcina de a descoperi cu ce seamănă sexul exagerat al bărbaţilor din pictura de Gorzo vîndută la Artmark, cu 8 mii de euro.

Pe 17, joia trecută, am asistat la reluarea unei idei, licitaţia de "alb şi negru", şi o noutate, deşi cam ciudată în alăturarea de debara - cinegetică, echitaţie şi marinărie. În pregătire am aflat că se află o licitaţie de "militărie", evident, o adaptare PR grăbită şi semidoctă a uzitatului "militaria".

Pentru discuţiile despre piaţa de artă aici se află o resursă uriaşă de cifre, unele se vor cote de-a dreptul, dar despre care vom vorbi pe îndelete, comparativ şi cu mintea limpede mult timp de aici încolo. Este o adevărată baie de informaţie şi inspiraţie, de preţuri, de întîmplări, de imagini ce se lipesc de acestea. Desenele de la Licitaţia de alb şi negru, Vermont, Ressu, Baba şi chiar Podlipny, şi Tonitza din plin, că e la modă, inevitabile gravuri de Aman, dar şi Grigores-cu, şi nu unul, ba chiar şi Cheller, la o mie de euro. Este acelaşi Cheller care în urmă cu niscai ani nu se dădea jos din pat pentru 10 mii de euro. Schweitzer-Cumpăna la 4.500 de euro, cu căluţ cu tot, decupaje de Ion Bîrlădeanu, o altă mondenitate a zilei în căutare de eficienţă pe care cel mai bine o găseşte la licitaţie, o altă pictură de Gorzo, una cunoscută din luminile acestui tip de vînzare, fără organe sexuale pe pereţi, adjudecată, în sfîrşit, cu 2,8 mii de euro. Cu 8 mii, cît au luat şi pseudoliliecii lui Gorzo, s-a cumpărat o compoziţie mult mai profundă, de fapt incomparabilă, de Ştefan Câlţia, unul dintre cei mai originari şi profunzi creatori ai momentului românesc de aici şi de oriunde.

În aceste zile se ţine un mare tîrg de carte, celebrul Gaudeamus, unde ziarul BURSA are cel mai original stand: o creaţie artistică. Este o carte, de fapt un templu al ideii de carte, şi nu oricare, ci al Bibliotecii Babel, în spiritul vestitului gînditor al infinitului din noi, Jorge Luis Borges. Hexagonul vital al construcţiei, matricea de fapt a universului-bibliotecă, se regăseşte în viziunea tinerei artiste Lucia Dumitrescu, grafician al ziarului de faţă, în formă fizică, pe care o poţi vizita, lăsîndu-te cuprins de magnetismul inevitabil al spaţiilor verticale, în care te poţi fotografii sau să filmezi, cum altfel, emisiuni despre carte. Iniţial, "Biblioteca Babel" a fost expusă la Biblioteca Central Universitară, într-o poziţie centrală, sub o cupolă, la întîlnire de scări care urcă sau coboară, ducîndu-ne cu gîndul la idealurile îmbîrligate ale oamenilor. Prezenţa acestei propuneri artistice dar şi filosofice într-un tîrg de carte este de-a dreptul o metaforă, mai ales că ideile necovenţionale şi tot ce ţine sau ar putea să ţină de arta cărţii sînt binevenite, ba chiar promovate în acest tîrg-sărbătoare boemă de carte. Iar Lucia Dumitrescu ne duce cu de-a totul în lumea infinită a Cărţii din Biblioteca Babel. Cei care au înţeles, pot pleca cu această lume hexagonală sub braţ.