Reporter: Cum aţi încheiat primul semestru din 2021 şi cu ce speranţă aţi intrat în a doua jumătate a acestui an?
Daniel Burlan: A fost o perioadă mai bună decât cea similară a anului anterior. Cifra de afaceri a crescut cu circa 60% faţă de valoarea înregistrată în primul semestru 2020, iar pierderea s-a diminuat cu 50%. Cu toate acestea, rezultatul financiar rămâne în continuare negativ în condiţiile în care, în ultimii ani, preţul certificatului de emisii de gaze cu efect de seră înregistrează creşteri neaşteptate. Sperăm să obţinem cât mai curând aprobarea Comisiei Europene pentru Planul de restructurare şi decarbonare propus, astfel încât masurile incluse pentru dezvoltarea de noi capăcităţi de producţie pe bază de gaze şi energie regenerabilă să ne ajute să diminuăm emisia specifică de CO2 cu 38% şi să redevenim o companie profitabilă începând din anul 2026.
Reporter: Ce cantitate de electricitate şi cărbune a produs Complexul Energetic Oltenia în prima jumătate a lui 2021?
Daniel Burlan: Producţia de energie electrică la 6 luni 2021 a fost de 4,66 TWh - în creştere cu 36% faţă de cea produsă în aceeaşi perioadă a anului 2020 -, iar producţia de cărbune la 6 luni 2021 s-a ridicat la 7,6 milioane tone lignit - în creştere cu 31% faţă de cea produsă în aceeaşi perioadă a anului 2020. Desigur, aceste rezultate au fost înregistrate în funcţie de solicitările DEN pentru intrarea în piaţă a energiei produse pe bază de carbune.
Reporter: Necesarul de energie din sistem a revenit şi a crescut puternic, iar preţurile la fel. Preţurile de vânzare a energiei din această primă jumătate a anului v-au permis să realizaţi şi un profit sau marjele dvs. au continuat să fie negative?
Daniel Burlan: Preţurile au crescut din luna august, iar cota de piaţă a energiei produse pe bază de cărbune, în primul semestru 2021, a fost de circa 15%. În acelaşi timp, preţul certificatelor de carbon a crescut de la 30 de euro la începutul anului, până la peste 63 de euro în prezent. În fiecare an, CE Oltenia s-a conformat prin achiziţionarea întregii cantităţi de certificate de CO2 corespunzatoare energiei produse, în termenul prevăzut de legislatie. Până în anul 2020, CE Oltenia nu a primit niciun sprijin financiar din partea statului. Ajutorul de stat acordat de guvern a acoperit estimarea iniţială cu valori între 26 şi 35 de euro pe certificat, iar diferenţa de 74 milioane de euro a fost suportată din fondurile proprii ale companiei. Suma cheltuită de Complexul Energetic Oltenia, din fonduri proprii, pentru plata certificatelor de CO2, de la înfiinţarea companiei în iunie 2012 şi până în prezent depăşeste cu mult 1 miliard de euro. Din păcate, preţul acestora este pe un trend ascendent care va continua, în contextul eforturilor UE de a reduce poluarea la nivelul continentului, iar acest lucru va pune presiune pe activitatea noastră.
Reporter: În ultima perioadă s-a vorbit tot mai intens despre plafonarea preţurilor din energie, inclusiv din partea reprezentanţilor coaliţiei de guvernare, ba chiar a fost depus un proiect legislativ de către PSD în acest sens. Cum vedeţi dumneavoastră un asemenea demers?
Daniel Burlan: Plafonarea preţurilor la producător, în condiţiile în care preţul carbonului a crescut necontrolat şi ar putea să continue în această direcţie, afectează investiţiile viitoare, respectiv atingerea ţintelor propuse pentru tranziţia la energie verde. Plafonarea preţului înseamnă să se intervină asupra efectului. Corect ar fi să se intervină asupra cauzei, iar cauzele se cunosc: preţul exagerat pentru CO2, subvenţionarea exagerată a energiei din surse eoliene şi solare, organizarea monosursă a producătorilor şi, nu în ultimul rând, creşterea exagerată a preţului la gazele naturale. Politica energetică trebuie reconsiderată.
Reporter: Consideraţi că aceste scheme de compensare despre care se tot vorbeşte în ultima perioadă trebuie menţinute câţiva ani de zile, până vom finaliza din investiţii şi efectiv vom realiza tranziţia de la cărbune la energie regenerabilă?
Daniel Burlan: Schemele de compensare la consumator pot fi realizate în diferite moduri... Soluţia ar fi fost reorganizarea producătorilor şi atunci ar fi existat un preţ mediu, pentru toţi consumatorii. Pentru CEO, transformarea businessului ţine cont de ţintele trasate de UE prin Pactul Verde, însă tranziţia energetică presupune timp şi etape. În anii următori, CEO va avea în continuare nevoie de ajutor de stat pentru plata certificatelor de CO2, dar şi pentru implementarea măsurilor de restructurare - eficientizare a activităţilor. La sfârşitul perioadei de implementare a planului de restructurare, societatea va avea profit şi nu va mai fi nevoie de intervenţia statului. În Germania, de exemplu, companii precum RWE primesc miliarde de euro despăgubiri, şi pentru personal, şi ca ajutor structural, iar Planul de decarbonare a fost aprobat printr-o lege. Este necesară o astfel de lege şi în România, care să stabilească clar capacităţile stategice, rezervele de capacitate, sursele de finanţare pentru tranziţia la energie verde. Trebuie să ţinem cont că CEO are o cotă de piaţă importantă, iar dacă reducem activitatea şi capacitatea instalată, trebuie să punem ceva în loc pentru a putea acoperi necesarul din sistem. Decarbonarea nu este doar o acţiune a CEO, este o amplă transformare economică la nivel de ţară.
Reporter: Care sunt stadiile procesului de restructurare pe care trebuie să-l parcurgă CEO? Înţelegem că la începutul lunii septembrie v-aţi întâlnit cu un grup de investitori din Coreea de Sud care s-au arătat interesaţi de investiţii serioase în proiectele de reconversie a centralelor pe gaz. Este vorba despre un consorţiu de firme din Coreea de Sud format din AKEDA, Hyundai Power Systems şi BKB Energy. Detaliaţi-ne, vă rugăm, discuţiile cu aceşti investitori şi care este planul în privinţa acestei oferte neangajante pe care au depus-o investitorii pentru proiectul de gaze şi energie solară al CE Oltenia. Există informaţii potrivit cărora CE Oltenia se află într-un proces de selectare a unui partener SPV...
Daniel Burlan: Da, CEO se află într-un proces de selectare a unui partener SPV care să susţină planul de restructurare şi decarbonare. Aşa cum se ştie, am prevăzut atingerea unei capacităţi instalate de peste 2.000 MW până în 2026: 2 centrale pe gaze cu o capacitate de 1.300 MW şi finalizarea a 8 parcuri fotovoltaice în 2023 - 2024, cu o capacitate de 725 MW. Ne dorim să atragem parteneri care să susţină acest efort investiţional şi discutăm, în acest sens, cu bănci şi alte companii posibile formule de finanţare şi/sau colaborare. Ne-am întâlnit cu un grup de investitori din Coreea, dar acesta este unul dintre ofertanţi. Ne aşteptăm ca la jumătatea lunii noiembrie să primim oferte angajante. Am început deja să implementăm măsuri care susţin restructurarea şi care pot fi demarate încă din acest stadiu. CEO trebuie să dovedească faptul că face propriile eforturi în acest demers de restructurare şi decarbonare. Avem 20 de echipe care lucrează pentru implementarea măsurilor. Echipele sunt conduse de un Project Manager Officer care coordonează fiecare proces, urmăreşte evoluţia şi raportează periodic, astfel încât să existe un tablou complet al procesului la zi. Toate aceste acţiuni sunt o dovadă pentru oficialii de la Bruxelles că suntem pregătiţi de restructurare şi a fost apreciat progresul realizat pentru depăşirea obstacolelor identificate iniţial.
Reporter: Cât din necesarul de certificate de CO2 aţi acoperit până acum, în 2021, şi care vă asteptaţi să fie evoluţia preţurilor certificatelor de CO2 în restul anului şi în anii următori, pe orizontul procesului de restructurare?
Daniel Burlan: CEO a achiziţionat certificate de CO2 în limita sumelor disponibile. Publicarea unor cifre concrete, în acest sens, ar putea influenţa piaţa. Pentru viitor, evoluţia preţului certificatelor de CO2 depinde de decizia Comisiei şi a Parlamentului UE. Este posibil să aibă loc o uşoară temporizare a creşterii, deoarece creşterea exagerată a preţului certificatelor de CO2 este una dintre cauzele actualei explozii a preţurilor la energia electrică în toată Europa.
Reporter: Care a fost costul energiei produse de CEO în prima jumătate a lui 2021? De asemenea, vă aşteptaţi să realizaţi profit la finalul acestui an?
Daniel Burlan: Costul energiei produse de CEO este influenţat în proporţie de 60% de costul carbonului. Societatea va putea sa înregistreze profit după anul 2026, respectiv dupa implementarea Planului de restructurare şi decarbonare, când mixul de producere a energiei electrice în CEO - când vor fi puse în funcţiune capacităţile din parcurile fotovoltaice şi cele pe gaz - va reduce semnificativ cantitatea de certificate de carbon necesare a fi achiziţionate. Până atunci, aceste certificate costă prea mult pentru ca societatea să mai fie "pe plus".
Reporter: Un analist din piaţă spunea, recent, că "PZU a ruinat investiţiile în sectorul energetic", având în vedere că 80% din energie se tranzacţionează pe PZU. Consideraţi că este o opinie corectă, validă? Şi tot aici, consideraţi că lichiditatea pieţei angro de energie este satisfăcătoare?
Daniel Burlan: Pe PZU s-au tranzacţionat şi se tranzacţionează aproximativ 45% din energia consumată. Acest procent este similar şi în alte ţări, spre exemplu în Germania. PZU nu a permis ani de zile exportul, capacitatea alocată pentru PZU către Ungaria fiind ani de zile zero sau neglijabilă, ceea ce a făcut ca, atunci când bătea vântul, preţul să fie şi 0,01 lei/MWh. În prezent, PZU este cuplată cu majoritatea ţărilor din Europa, iar ATC pe Ungaria a crescut semnificativ. Considerăm că lichiditatea pieţei angro de energie este satisfăcătoare, fâcând referire la OTC, PCCB - NC, PCCB - Flex, PI şi PE.
Reporter: Vă mulţumesc!
• CEO răspunde furnizorilor
Într-un comunicat publicat, recent, pe site-ul companiei, Complexul Energetic Oltenia arată că a vândut 85% din energia produsă prin contracte încheiate pe termen lung pe PCCB, 10% pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi 5% pe Piaţa cu Amănuntul. De asemenea, CE Oltenia spune că a vândut deja peste 85% din energia electrică preconizată pentru anul 2022, conform BVC. CEO a răspuns practic furnizorilor de energie care au spus săptămâna trecută că cei trei mari producători din piaţă, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Oltenia nu răspund la ofertele de cumpărare de energie electrică.
CEO mai arată că a avut oferte de vânzare şi până în anul 2025, însă doar o mică parte din aceste oferte s-au materializat şi cu contracte deoarece marii furnizori nu au răspuns la ofertele respective, care aveau preţuri mai bune decât cele din ultimele săptămâni.
Redăm, mai jos, comunicatul integral al CEO:
"În cursul acestui an, CE Oltenia a vândut 85% din energia produsă prin contracte încheiate pe termen lung pe PCCB, 10% pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi 5% pe Piaţa cu Amănuntul. De asemenea, CE Oltenia a vândut deja peste 85% din energia electrică preconizată pentru anul 2022, conform BVC.
Faţă de alţi participanţi, ponderea CE Oltenia pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi pe Piaţa Intra-zilnică este sub 5%.
Cantităţile vândute sunt publice pe site-ul OPCOM, fiind tranzacţionate pe PCCB-NC sau pe PCCB-Flex, unde se regăsesc şi furnizorii, şi traderii care au achiziţionat energia respectivă.
Deţi preţurile la care au fost perfectate contractele respective au fost mult mai mici decât cele actuale conform evolutiei pieţei, unii furnizori (exemplu Enel) nu au răspuns ofertelor de vânzare.
CE Oltenia a avut oferte de vânzare şi până în anul 2025 inclusiv, doar o mică parte dintre acestea fiind materializate şi cu contracte, deoarece marii furnizori nu au răspuns la ofertele de vânzare care, la momentul respectiv, au avut preţuri mult mai mici decât cele din ultima perioadă.
Faptul că o parte dintre furnizori, care sunt şi furnizori de ultimă instanţă, nu au răspuns la ofertele de vânzare ale CE Oltenia este propria decizie a acestora, conform politicii de piaţă pe care o derulează".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.10.2021, 07:25)
Hai sa oprim specula cu certificatele CO2 si sa le punem un pret fix. A ajuns certificatul de carbon sa coste enorm in pretul energiei electrice. Hai sa punem si un pret decent pe certificatele CO2 ca sa nu distrugem sursele clasice de productie a energiei inainte sa stim daca sursele regenerabile pot sa acopere cererea si cand nu bate vantul.
Stiu ca Germania are o mare pasiune pentru ecologie si sparanghel, dar hai sa nu fim tampiti si sa salvam lumea pe spatele cetateanului european. Mai discutati si cu cei din Asia poate o lasa si ei mai moale cu carbunele. Frau Merkel, sa stiti ca emisiile alea de CO2 din Asia nu se opresc la Zidul Berlinului... a devenit cam scumpa nebunia ecologista din EU.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.10.2021, 13:38)
Corect