Principiul fraternităţii

Cedric Herrou este un cultivator de măsline de 39 de ani care trăieşte în sudul Franţei, aprope de Coasta de Azur, la Breil-sur-Roya, la graniţa cu Italia, care ar fi rămas, probabil, necunoscut publicului dacă nu ar fi apărut criza refugiaţilor din 2015. După 2015 a început să treacă frecvent frontiera franco-italiană în apropierea fermei sale pentru a ajuta refugiaţii care încercau să pătrundă pe teritoriul francez. A fost arestat în mai multe rânduri în 2016 şi 2017, acuzat şi condamnat la închisoare cu suspendare pentru "delictul de solidaritate" prevăzut de Codul de intrare şi de şedere pe teritoriul francez.

Însă, pe 6 iulie 2018, Consiliul Constituţional francez a constat că aşa-numitul "delict de solidaritate" nu poate fi invocat în cazul în care o persoană sau o organizaţie ajută în mod dezinteresat refugiaţii sau migranţii în vederea "şederii ilegale" (sejour irregulier) pe teritoriul francez. Argumentul constituţional invocat a fost dedus din "principiul fraternităţii" în numele căruia judecătorii (numiţi "înţelepţii", les Sages, de francezi) au abrogat dispoziţiile Codului de intrare şi şedere care acreditau juridic "delictul de solidaritate". În felul acesta nu se mai poate face confuzie, cel puţin nu juridic, între ajutorul umanitar dezinteresat la ONG-urilor şi operaţiunile extraordinar de profitabile coordonate de călăuze.

Decizia Consiliului Constituţional francez venea la doar câteva zile după ce preşedintele francez Emmanuel Macron acuzase - ceea ce i-a făcut pe unii să-l compare cu Donald Trump sau Matteo Salvini - personalul navei Lifilane care opera acţiuni de salvare în Mediterana şi tocmai preluase 233 de refugiaţi din apele teritoriale libiene că "face jocul călăuzelor". Totodată, decizia a venit la o săptămână după atât de contestatul acord de compromis de la Consiliul european de la Bruxelles (28-29 iunie) privind "migraţia". Contestabil, pentru că propunerea de compromis a şefilor de stat şi de guvern, obţinută la presiunea aşa numitului grup de la Vişegrad, implică încarcerarea în centre de detenţie a celor salvaţi de la moarte - "pe teritoriul UE cei care sunt salvaţi ar trebui să fie trataţi, pe baza unui efort comun, prin transferul în centre supravegheate" - ceea ce contravine convenţiei de la Geneva privind statul refugiaţilor, dar şi principiilor şi valorilor care stau la baza UE.

Consacrând constituţional "principiul fraternităţii", Consiliul Constituţional francez a transmis un mesaj nu doar Franţei, ci şi Europei. După decizia din 6 iulie, orice cetăţean francez are dreptul să ajute - din motive umanitare şi în raport cu propriilor convingeri - un străin aflat în circumstanţe aşa-zis iregulare şi aflat într-o situaţie precară.

Ori, fraternitatea a fost cea mai dificil de declinat legal dintre cele trei principii ce-şi au originea în Revoluţia franceză: libertate, egalitate şi fraternitate. Ultima apărea mai degrabă ca un fel de obligaţie morală decât legală. Iar în circumstanţele particulare ale Revoluţii franceze din 1789, fraternitatea era o consecinţă a aspiraţiei spre libertate şi a acţiunii comune în vederea atingerii scopului final. Pe de altă parte, o altă formă de fraternitate a fost şi este profesată de Biserica catolică, ("Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi!") şi, din această perspectivă, are prioritate în raport cu libertatea şi egalitatea. În acest ultim sens, tot pe 6 iunie, Papa Francisc, celebrând o mesă pentru migranţi în Basilica Sfântul Petru din Roma regreta că apelul său de acum cinci ani de la Lampedusa privind primirea migranţilor nu a fost auzit. Mai mult, Papa Francisc a manifestat susţinerea sa faţă de biserica italiană care se opune politicii anti-imigraţie dusă de Matteo Salvini şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Spania lui Pedro Sanchez care a primit cu fraternitate refugiaţii nord-africani respinşi de ministrul de interne italian. În predica sa, papa a reiterat nevoia de a "armoniza cu înţelepciune solidaritatea (s.n.) şi subsidiaritatea, identificând resursele şi responsabilităţile". Ipocrizia de care vorbea cu această ocazie Papa este cu atât mai evidentă dacă, privim cifrele, căci, în comparaţie cu octombrie 2015, când numărul migranţilor a fost cel mai ridicat, ajungând la peste 200.000 (216.262), în iunie 2018 numărul acestora a scăzut cu 96%, la mai puţin de 12.000.

Afirmarea, fie ea şi discretă, deopotrivă constituţională şi religioasă, a "principiului fraternităţii", mai ales în condiţiile actualei contra-ofensive securitare care urmăreşte instaurarea unei adevărate politici a fricii, încearcă să salveze de la dispariţie nu doar un reper valoric, ci şi o practică esenţial democratică: solidaritatea.