Lanţurile de hipermarketuri impun taxe foarte mari pentru produsele româneşti pe rafturi, care ajung la peste 50% din preţ, le poziţionează pe rafturi în zone fără vizibilitate şi le plătesc de multe ori sub costul de producţiei, potrivit patronatului din industria conservelor Romconserv.
"Pentru produsele româneşti se plătesc în lanţurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing şi promovare, care nu au justificare. Se impune contract şi plată lunară de servicii de mercantizare, care nu sunt eficiente", a declarat ieri într-o conferinţă Aurel Tănase, preşedintele Romconserv.
El a adăugat că produselor româneşti nu li se acordă atenţie în magazine, iar cele de import sunt poziţionate mult mai bine.
Potrivit Romconserv, marile lanţuri de retail preferă produse din import, chiar dacă se apropie termenul de expirare, dacă preţul acestora este mai mic decât al producătorilor români: "Producătorii străini au întâietate şi întotdeauna, la negocierile cu marile lanţuri, acestea ne prezintă preţuri de import, la care noi trebuie să ne raportam şi să le acceptăm, dacă dorim să colaborăm cu aceste hipermarketuri. Acestea solicită discount promoţional foarte mare, iar volumele din vânzări sunt foarte mici".
Acesta a adăugat că pretenţiile lanţurilor internaţionale cresc an de an, iar costul de marketing pe care trebuie să-l suporte producătorul ajunge la 35-50% din valoarea produsului.
Producătorii de conserve se plâng că sunt supuşi unor serii de abuzuri de către lanţurile de hipermarketuri. Astfel, deşi în contract se stipulează că schimbarea preţului se face prin notificare în termen de 30 de zile, sunt dese cazurile în care modificarea nu este acceptată şi în care produsul este delistat în mod unilateral, potrivit patronatului.
În plus, au spus reprezentaţii Romconserv, în fiecare an taxele cresc cu 2-3%, neacceptarea lor atrăgând delistarea, închiderea comenzii sau neplata pe o perioadă nedeterminată, invocându-se diferite motive.
Tănase spune că deşi producătorii au contracte anuale semnate în prima parte a anului, ulterior apar tot felul de alte cereri ale lanţurilor de magazine, care se solicită diverse sume de bani, nebugetate iniţial: "Dacă nu suntem de acord cu aceste sume atrage blocarea temporară la comandă a furnizorului, reducerea cantităţilor comandate şi alte forme de constrângere prin care să ne oblige să semnăm. Deşi s-au plătit sume de bani importante pentru deschideri de magazine noi, dacă unul dintre aceste magazine se închide, banii nu ni se returnează. Mai mult de atât, dacă un magazin se închide şi altul se deschide (în cadrul aceleiaşi reţele), pentru magazinul vechi nu se returnează banii, iar pentru cel nou se percepe taxă de deschidere".
El a mai spus că plata facturilor a fost extinsă de la 35 zile la peste 60-90 zile, furnizorii fiind obligaţi să achite la termen, cu TVA aferent, ceea ce duce la pierderi şi decapitalizare.
• AMRCR: "Niciun furnizor al marilor reţele comerciale nu este favorizat în detrimentul altuia"
Niciun furnizor al marilor reţele comerciale nu este favorizat în detrimentul altuia, iar majoritatea magazinelor au implementat politici antidiscriminatorii, au declarat reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale (AMRCR), răspunzând acuzaţiilor patronatului Romconserv, potrivit Mediafax.
"AMRCR este o asociaţie profesională care nu deţine şi nici nu trebuie să deţină informaţii despre contractele comerciale existente între membrii săi şi furnizorii sau clienţii lor. Dorim să subliniem că toţi jucătorii de pe piaţa şi membri a asociaţiei trebuie să respecte termenele maxime de plată de 60 de zile prevazute de legea 72/2013", se arată într-un comunicat al AMRCR.
Potrivit surselor citate, membrii asociaţiei au implementat politici anti discriminatorii, astfel încât niciun furnizor nu este favorizat în detrimentul altuia, fie că provine din România sau din altă ţară.
"Pe de altă parte am dori ca autorităţile de Concurenţă să verifice modul în care au fost colectate din contracte, datele prezentate de Romconserv", au mai spus reprezentanţii asociaţiei.
• Proprietara magiunului de Topoloveni: "Iau 9 lei de la magazin pentru un borcan, iar în raft e 23 lei"
Proprietara firmei care produce magiunul de Topoloveni, Bibiana Stanciulov, a declarat că încasează de la hipermarketuri 9 lei pentru un borcan de magiun, iar în rafturi acesta se vinde cu 20-23 de lei.
Proprietara firmei Sonimpex Topoloveni crede că românii nu vor renunţa la produsele alimentare tradiţionale, chiar dacă preţurile unora dintre acestea pe rafturile magazinelor sunt mari. Ea a adăugat că niciun producător român "nu are nesimţirea" ca în aceste condiţii să pună nişte preţuri mari. "Dar în condiţiile în care eu încasez 9 lei şi pe mine mă înjură toată lumea pentru magiunul meu, toţi mă înjură la preţ, eu ce să fac? Nu am alegere", a spus Stanciulov. Aceasta a adăugat că borcanul de magiun se vinde în hipermarketuri cu 20-23 de lei.
"Despre asta discutăm, ca să nu mă mai înjure nimeni pe mine când vorbim despre magiun", a mai spus ea.
Stanciulov a explicat că preţul de plecare în discuţiile cu hipermarketurile, pentru un borcan de magiun, este de 15 lei, din care încasează efectiv 9 lei, restul scăzându-se din preţul iniţial, ca taxe de marketing, promovare, taxe de revistă etc. percepute de magazin.
"Dumnezeu ştie unde se duce diferenţa de la 9 lei la 20-23 de lei", a mai spus ea.
•
• Romconserv: Unele alimente care se vând sub branduri româneşti sunt produse în străinătate
Unele alimente care se vând în magazine sub branduri româneşti, printre care castraveţi muraţi, pastă de tomate sau compot de piersici, sunt în realitate produse în străinătate, a declarat ieri Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv.
"Se aduc materii prime foarte ieftine din Vietnam şi India, de exemplu castraveţi muraţi la vrac, şi printr-o procesare simplă se pun în recipiente şi se afişează la raft ca şi cum ar fi produse româneşti. Sunt foarte multe produse care se vând sub mărci autohtone şi care deja se fabrică în afara României, în diverse locuri din lume", a spus Tănase.
El a declarat că printre produsele etichetate ca fiind româneşti, dar provenind din import, se numără şi compotul de piersici şi pasta de tomate. Acestea sunt importate din Grecia sau Bulgaria, iar în România li se aplică doar eticheta cu brandul autohton.
Patronatul Romconserv reprezintă 69 de firme care vând anual conserve din legume şi fructe de peste 200 de milioane de euro.