Un grup de 23 de parlamentari PSD şi PNL au depus o iniţiativă de modificare a Legii energiei prin care vor să instituie obligativitatea tranzacţionării gazelor pe bursele de profil, care asigură un mediu transparent şi nediscriminatoriu. Printre semnatari se numără Dumitru Chiriţă, Gheorghe Marin, Rodin Traicu, Florin Tătaru, Viorel Hrebenciuc, Neculai Răţoi, Emil Niţă, Ninel Peia şi Sorin Grindeanu.
Actuala lege care guvernează domeniul energetic a impus tranzacţionarea transparentă doar a electricităţii, nu şi a gazelor, inclusiv pentru firmele private. Astfel, de la intrarea sa în vigoare, din a doua jumătate a anului 2012, bursa de energie OPCOM a câştigat mult în lichiditate, iar preţurile de tranzacţionare au cunoscut un declin, care a fost accentuat, anul trecut, de surplusul de energie eoliană şi hidro, dar şi de diminuarea drastică a consumului.
Propunerea deputaţilor şi senatorilor este ca operatorii din piaţa gazelor "să oferteze public şi nediscriminatoriu, pe piaţa concurenţială, organizată şi administrată pe baza unor reguli specifice stabilite de autoritatea competentă, întreaga cantitate de gaze naturale disponibilă". Ei cer ca tranzacţiile cu gaze naturale să se desfăşoare pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu.
În expunerea de motive aferentă iniţiativei legislative, parlamentarii arată că "opacitatea existentă în momentul de faţă în piaţa gazelor face ca preţul de vânzare să fie mai ridicat decât ar fi trebuit, piaţa nebeneficiind de binefacerile unui sistem concurenţial. Instituirea obligativităţii vânzării întregii cantităţi de gaze naturale pe piaţa concurenţială face ca preţul acestora să fie stabilit după principiul cererii şi ofertei, în mod nediscriminatoriu, fără intermediari, în condiţii de transparenţă totală".
ANRE (reglementatorul pieţei de energie) a acordat, la finele lunii iulie a anului trecut, licenţele solicitate de OPCOM (operatorul bursei noastre de energie) şi de Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale. De asemenea, au fost aprobate şi regulamentele de tranzacţionare pentru cei doi operatori, care acum au platformele funcţionale, dar tranzacţiile lipsesc cu desăvârşire, întrucât contractele sunt perfectate până în luna aprilie a acestui an. Doar BRM a reuşit să atragă câteva licitaţii până acum, nesemnificative ca volum. Conform unor voci din piaţă, operatorii nu se dau în vânt după transparentizarea tranzacţiilor.
Gazul intern destinat agenţilor economici va trebui să ajungă la media preţurilor practicate în regiune la finalul acestui an, liberalizarea fiind demarată în 2012. Astfel, la finalul acestui an, gazul intern plătit de agenţii economici va fi cu 160% mai mare faţă de nivelul din semestrul II al anului 2012 (când tariful era de circa 160 de dolari/1000 mc). În prezent, companiile plătesc 230 de dolari/1000 mc de gaze din producţia internă.
Transparentizarea tranzacţiilor, prin înfiinţarea burselor de gaze, este foarte importantă, în acest context, pentru consumatori, care au nevoie să aibă siguranţa că preţul pe care îl plătesc furnizorului este unul corect. O bursă asigură nu numai transparenţa cantităţilor şi preţurilor tranzacţionate, ci şi accesul nediscriminatoriu la gaze.
Anul trecut, operatorii privaţi s-au arătat rezervaţi cu privire la platformele de tranzacţionare a gazelor. Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al ACUE (Asociaţia Companiilor furnizoare de Utilităţi), ne-a declarat, recent: "Sunt emoţii cu privire la piaţa reglementată. Evident că tuturor le convine să vândă gazul pe piaţa liberă, unde câştigă mai mult. Există, astfel, riscul ca, în eventualitatea unei ierni mai grele, să nu poată fi suplimentate cantităţile de gaze din producţia internă şi să fie nevoie de importuri. Gazul importat este mult mai scump şi costurile suplimentare sunt greu recunoscute de ANRE în tarif. De aceea, cred că ANRE trebuie să se asigure că este rezervată de către producători cantitatea necesară pieţei reglementate".
Tranzacţionarea transparentă a gazelor a fost un subiect amplu dezbătut anul trecut. În vară, în cursul dezbaterilor privind licenţerea OPCOM şi BRM, surse din piaţă ne-au spus că de la avea pe hârtie două burse ale gazelor şi până la tranzacţionarea efectivă, mai este cale lungă: "Operatorii au solicitat ca tranzacţiile să fie anonime, în sensul publicării preţului şi cantităţilor fără numele companiilor. Companiile multinaţionale tranzacţionează pe mai multe pieţe şi şi-au exprimat îngrijorarea că preţurile încă scăzute de pe piaţa noastră le vor face probleme în alte ţări, unde tarifele sunt mult mai mari. În plus, în ţara noastră, ANRE stabileşte lunar cota de importuri şi trimestrial este anunţat procentul de creştere a preţului gazelor interne, în cadrul procesului de liberalizare. În condiţiile în care nu ai predictibilitate pe cotă şi ritmul de creştere a preţului este stabilit de ANRE, ce tranzacţii să ai?".
La finalul anului trecut, ANRE analiza modalităţile prin care să elimine treptat "coşul" de gaze pe care îl stabileşte lunar pentru consumatorii industriali, conform unor surse din piaţă. Acest "coş" reprezintă, în fapt, procentele aprobate de ANRE pentru consumul gazelor din producţia internă şi pentru consumul din import. Sursele noastre afirmă că se doreşte ca eliminarea "coşului" să se facă treptat după liberalizarea completă a pieţei gazelor pentru agenţii economici, respectiv după finalul anului 2014, după ce Transgaz finalizează implementarea sistemului SCADA de măsurare a cantităţilor vehiculate în reţeaua de transport. Sistemul SCADA permite implementarea unei pieţe de echilibrare şi a unei pieţe spot de tranzacţionare pe bursele existente ale gazelor naturale, mai afirmă sursele citate.
Pericolul unei eliminări bruşte a acestui "coş" ar fi ca nişte "băieţi deştepţi" să acapareze gazul intern, care şi după liberalizare se va găsi la preţuri mai mici decât cele de import. Astfel, pentru restul consumatorilor ar rămâne mai mult gaz scump importat din Rusia, în opinia surselor noastre.
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat, recent, că va propune patronatelor şi sindicatelor din industria petrochimică ca întreaga cantitate de gaze naturale produsă în ţara noastră să fie vândută pe bursă, urmând să aibă o discuţie în acest sens şi cu ANRE.
Guvernul şi-a asumat, în faţa instituţiilor financiare internaţionale, transparentizarea tranzacţiilor cu gaze naturale, prin înfiinţarea unei burse a gazelor pe platforma OPCOM, atât prin programul de guvernare, cât şi prin acordul cu instituţiile financiare internaţionale. Termenul de implementare era 1 aprilie 2013.
Cei 23 de parlamentari care cer obligativitatea transparentizării tranzacţiilor mai vor să impună şi alte modificări la Legea Energiei, respectiv consumatorii vulnerabili să beneficieze de facilităţi privind asigurarea serviciului de furnizare a gazului natural şi de acces la reţea, dar şi să fie interzisă deconectarea de la reţeaua de gaze a acestei categorii defavorizate.