Provizionarea bate la uşa creditorilor "Hidroelectrica"

• Remus Borza: Unele bănci sunt ipocrite în relaţia cu "Hidroelectrica"

• Surse bancare: Instituţiile de credit trebuie să constituie provizioane la sfârşit de lună

• Gelu Gherghescu, "Ernst&Young": Unii bancheri se tem că lucrurile pot scăpa de sub control şi ar putea proviziona parţial expunerile

Băncile care au creditat "Hidroelectrica" urmează să constituie provizioa­ne la sfârşit de lună, ceea ce va pune presiune pe profiturile lor, în conidiţiile în care resursele locale sunt tot mai scumpe, iar grupurile mamă îşi reduc expunerile, pentru că trebuie să găsească surse de finanţare ca să se recapitalizeze.

Creditorii "Hidroelectrica" trebuie să constituie provizioane la "prima clasificare", adică la sfârşit de lună, ne-au declarat surse bancare.

Deşi instituţiile de credit trebuie să provizioneze împrumuturile acordate producătorului de energie, societăţile de audit nu consideră că insolvenţa "Hidroelectrica" le va da bătăi de cap acestora, pentru că situaţia existentă nu este un "ongoing problem" (n.r. problemă în curs de desfăşurare), ne-au spus surselor noastre.

Băncile au o expunere de 378 milioane euro pe "Hidroelectrica", iar unele instituţii de credit au o anumită "ipocrizie" în relaţia cu aceasta, făcând de 20 de ani "bani frumoşi", fără vreun incident, a declarat, ieri, Remus Borza, administratorul judiciar al producătorului de energie, potrivit Mediafax.

Domnia sa a explicat: "Se vorbeşte mult despre expunerea băncilor pe "Hidroelectrica". Din punctul meu de vedere este şi o anumită ipocrizie din partea unor bănci. În toţi aceşti 20 de ani băncile au făcut bani frumoşi, au avut rulaje, linii de finanţare sau de credit, n-au avut niciodată niciun incident cu Hidroelectrica. Expunerea băncilor este de doar 378 milioane euro, în presă apar cu totul alte cifre. Băncile nu au niciun risc".

Remus Borza a mai spus că garanţiile la credite sunt veniturile pe care "Hidroelectrica" le obţine din vânzarea energiei, iar acestea nu pot decât să crească şi prin urmare se vor mări şi garanţiile băncilor.

Contactat de ziarul "BURSA", Gelu Gherghescu, partner în cadrul "Ernst&Young", ne-a declarat că Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) solicită identificarea expunerilor/clienţilor care au indicaţii de depreciere, pentru aceştia trebuind să se ia considerare calcularea unor provizioane.

"În principiu se consideră că o expunere este depreciată dacă există o întârziere de 90 de zile, o situaţie de intrare în insolvenţă sau faliment sau alte informaţii care sugerează că banca nu-şi va recupera în întregime creditul acordat", a explicat domnia sa.

În opinia reprezentantului "Ernst&Young", unii bancheri se tem că procesul de reorganizare a "Hidroelectrica" ar putea să scape de sub control, dar instituţiile de credit îşi vor recupera banii.

Gelu Gherghescu ne-a declarat: "În cazul Hidroelectrica, deşi este vorba de o intrare în insolvenţă, pe baza informaţiilor publice despre acest demers, nu cred că acest lucru înseamnă pentru bănci că nu-şi vor recupera în totalitate creditele acordate.

În consecinţă, băncile vor analiza, fiecare în parte, în ce măsură se aşteaptă să-şi recupereze sumele acordate drept credite, folosind informaţiile care poate nu sunt publice şi la care, aşa cum este normal, au acces în calitate de creditori şi vor decide în consecinţă. Cum este normal, unii se tem că lucrurile pot scăpa de sub control şi este posibil ca aceştia să provizioneze parţial această expunere".

Potrivit informaţiilor care circulă în piaţă, provizioanele pe care instituţiile de credit trebuie să le constituie depind de valoarea colateralului. Dacă garanţia este mare în raport cu facilitatea de credit, atunci banca nu trebuie să provizioneze foarte mult sau chiar deloc, dar în situaţia în care garanţia este mică este necesar ca băncile să-şi facă provizioane.

Printre instituţiile de credit locale, care au acordat cele mai mari împrumuturi către "Hidroelectrica", se numără ING Bank (60 milioane de euro), Banca Comercială Română (50 milioane de euro), BRD (30 milioane de euro) şi Banca Transilvania (120 milioane de lei).

Cu excepţia BCR, care are colateral o scrisoare de confort de la Ministerul Economiei şi o garanţie mobiliară asupra tuturor conturilor deschise la bancă, creditele de la ING Bank, Banca Transilvania şi BRD sunt garantate prin contracte de furnizare a energiei electrice. În cazul BRD, linia de finanţare are drept colateral şi o scrisoare de confort de la Ministerul Economiei.

În măsura în care contractele bilaterale vor fi anulate, atunci vor dispărea şi garanţiilor creditelor, iar expunerile băncilor vor fi descoperite.

Citi International PLC este prima bancă, dintre creditorii "Hidroelectrica", care a rămas, săptămâna trecută, fără una dintre garanţiile primite pentru creditul de 75 milioane de euro, acordat către producătorul de energie electrică. Colateralul era reprezentat de contractul pe care combinatul energetic îl avea cu firma "Euro-P.E.C.", din Galaţi, care a fost denunţat din cauza datoriilor de 37,8 milioane lei. Pierderile provocate "Hidroelectrica" s-au ridicat la 118,5 milioane de lei.

Nu doar bancherii s-au arătat nemulţumiţi de situaţia de la "Hidroelectrica", ci şi investitorii. Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, susţine că situaţia de la producătorul de energie contribuie la incertitudini mai mari, în ceea ce priveşte investitorii.

"Moody's" înrăutăţeşte perspectiva ratingului României şi retrage ratingurile atribuite "Hidroelectrica"

Potrivit reacţiilor din piaţă, insolvenţa celui mai mare producător de energie de la noi ar putea crea un precedent periculos şi în plus, ar putea atrage după sine, scăderea ratingului de ţară.

Agenţia de evaluare financiară "Moody's" a avertizat, la începutul săptămânii trecute, că intrarea în insolvenţă a "Hidroelectrica" influenţează negativ situaţia financiară a ţării noastre şi implicit profilul de credit.

După numai patru zile, "Moody's" a înrăutăţit perspectiva ratingului "Baa3" al ţării noastre, de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor legate de expunerea la zona euro, prin canale comerciale, de investiţii şi financiare. Un alt motiv a fost acela că având în vedere nivelul relativ ridicat al datoriilor în valută şi obligaţiile anuale semnificative de rambursare a acestora, orice înrăutăţire a condiţiilor din zona euro ar amplifica riscurile legate de balanţa de plăţi şi de sistemul bancar.

Tot în aceeaşi zi, agenţia de evaluare financiară a retras ratingul corporatist "Caa1" şi cel de probabilitate de intrare în incapacitate de plată ale "Hidroelectrica", pe motiv că deţine informaţii insuficiente sau inadecvate ca să menţină ratingurile.

Cel mai mare producător de energie electrică din ţara noastră a intrat în insolvenţă, pe 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie al companiei. Motivul solicitării a fost scăderea cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.