English
Noul an oferă lumii numeroase teme de îngrijorare. Dincolo de predicţiile şi previziunile de tip Nostradamus, există probleme reale care provoacă frisoane liderilor puterilor mai mari sau mai mici. Nimeni nu mai este dispus să mimeze optimismul în condiţiile în care pe hartă sunt nenumărate puncte fierbinţi din punct de vedere economic şi geopolitic. Prestigiosul cotidian francez le Monde, citat de rfi.ro, a identificat care sunt mizele geopolitice ale anului acesta. După cum se poate observa mai jos, multe dintre chestiunile fierbinţi sunt foarte aproape de graniţa noastră.
Chestiunea ucraineană este printre primele pe lista de probleme sensibile, actualul armistiţiu dintre cele două părţi e fragil, iar Le Monde consideră că NATO şi UE ar trebui să-şi armonizeze mai bine poziţiile vizavi de acest conflict. De altfel, chiar dacă este legată de situaţia din Ucraina, Rusia constituie un capitol separat, mult mai amplu, în ceea ce priveşte mizele geopolitice. Faptul că în ultimii 25 de ani s-a pariat constant pe democratizarea Rusiei, cu ajutorul deschiderii economice, s-a dovedit a nu fi un calcul foarte corect, provocările pe care Moscova le lansează lumii Occidentale sunt dintre cele mai diverse, iar Uniunea Europeană pare neputincioasă în a adopta o poziţie unică faţă de Rusia, existând divergenţe între statele membre vizavi de măsurile care trebuiesc adoptate. Este evident că absolut nimeni nu îşi doreşte o confruntare cu Moscova.
Chiar dacă pe un alt palier, Grecia este un alt motiv de îngrijorare, în special pentru statele membre ale Uniunii Europene. Alegerile din Grecia, dar şi Spania şi Marea Britanie, acolo unde partide radicale sunt în urcare, ar putea zdruncina serios zona euro. Ieşirea Greciei din zona euro sau chiar din Uniunea Europeană poate de asemenea să creeze un precedent ale cărui costuri sunt imposibil de calculat în acest moment.
La finalul anului Parisul va găzdui ultima rundă de negocieri în ceea ce priveşte un acord privind clima. Este clar pentru toată lumea că poluarea, şi nu numai, influenţează în mod dramatic clima la nivel continental, fenomenele extreme fiind din ce în ce mai des întâlnite. Interesele economice sunt însă imense şi tocmai de aceea negocierile sunt foarte anevoioase.
Căderea preţului la petrol ar putea crea probleme imense multor ţări. Rusia, Venezuela, Iranul, Nigeria şi Algeria se confruntă cu probleme economice din această cauză. Potrivit Le Monde, Venezuela ar putea fi prima "victimă" care se va prăbuşi economic. Nici contextul internaţional nu o favorizează, apropierea dintre SUA şi Cuba, izolând şi mai mult regimul de la Caracas.
Alte teme sensibile sunt: situaţia din Libia, epidemia de Ebola, democratizarea Cubei şi lupta pentru supremaţie dintre Organizaţia Statul Islamic şi al-Qaida sau, varianta şi mai proastă, unirea celor două mişcări teroriste islamiste.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Dezinformare și propagandă
(mesaj trimis de Cristi C în data de 07.01.2015, 17:12)
Iată un exemplu clasic de "greșeală de traducere" cu țintă vădită propagandistică.
Bursa preia de pe RFI o traducere a unui articol de pe RFI.
Ce spune Bursa:
"Faptul că în ultimii 25 de ani s-a pariat constant pe democratizarea Rusiei, cu ajutorul deschiderii economice, s-a dovedit a nu fi un calcul foarte corect, provocările pe care Moscova le lansează lumii Occidentale sunt dintre cele mai diverse, iar Uniunea Europeană pare neputincioasă în a adopta o poziţie unică faţă de Rusia, existând divergenţe între statele membre vizavi de măsurile care trebuiesc adoptate. Este evident că absolut nimeni nu îşi doreşte o confruntare cu Moscova."
Ce spune RFI:
"Le Monde notează însă la acest capitoil faptul că NATO şi UE ar trebui să-şi armonizeze mai bine poziţiile faţă de Rusia. De când a căzut cortina de fier, occidentalii au pariat pe faptul că Rusia se va democratiza graţie deschiderii economice. Ori lucrurile nu s-au petrecut tocmai aşa, motiv pentru care discursul faţă de provocările Moscovei nu sunt întotdeauna coerente. In particular Uniunea europeană pare neputincioasă în a adopta o poziţie unică faţă de Rusia."
Observăm că Bursa a ratat o nuanță deși a preluat în mare parte mesajul. Rusia nu s-a democratizat deloc deși s-a oferit deschidere economică. RFI mai spune că din cauză că nu s-a democratizat suficient, UE nu poate adopta o poziție unică (aberație de traducător prostuț, măcar Bursa a remediat prostia RFI).
Hai să vedem ce spune Le Monde:
"Depuis la fin de la guerre froide, la stratégie occidentale fait le pari d’une démocratisation de la Russie, appuyée par les progrès économiques. Les deux institutions alternent fermeté et embarras, réagissant au coup par coup aux provocations de Moscou. L’UE paraît impuissante, car ses membres divergent sur la nature des relations à entretenir avec la Russie, considérée tantôt comme un menaçant voisin, tantôt comme un partenaire incontournable."
Sper că traducerea mea este mai bună decât a propagandistului de la RFI. Dar Le Monde nu califică cât de bun sau rău a fost progresul democrației în Rusia.
Traducerea mea: "După războiul rece, strategia occidentală a făcut un pariu pe o democratizare a Rusiei, sprijinită de un progres economic. UE a părut fără putere deoarece membrii săi au avut păreri divergente în privința relațiilor pe care ar trebui să le aibă cu Rusia, considerată câteodată un vecin amenințător, câteodată un partener de neevitat".
Cum zic englezii: I rest my case. Traducătorul de la RFI a început el să bage considerațiuni personale despre răul progres al democrației în Rusia (deși Le Monde nu spune asta), despre cum nedemocrația internă este cea care împinge Rusia la ce face, nu interesul național. Un lucru știu, că nu sunt prost. Dar îmi permit să cred că mojicul de la RFI este un trompetist.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.01.2015, 17:13)
erată: o traducere a unui articol de pe Le Monde