Construcţia gazoductului South Stream va începe la finele acestui an, a anunţat, ieri, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, informează agenţia ITAR-TASS, citată de novinite.com. Proiectul a primit susţinere suplimentară din partea Turciei. Putin a precizat că Turcia a aprobat traseul conductei care trece prin zona sa economică exclusivă. Prima fază a proiectului va deveni operaţională la finele anului 2015.
Valoarea investiţională a proiectului a fost estimată la circa 15 miliarde de euro, iar capacitatea totală de trans-port va fi de 63 miliarde mc de gaze. South Stream va porni din Rusia spre Bulgaria prin Marea Neagră, de unde se va despărţi pe două trasee. Cel nordic va merge prin Serbia, Croaţia, Ungaria şi Slovenia, către Austria şi Nordul Italiei, iar traseul sudic va alimenta sudul Italiei prin Grecia.
Rusia a accelerat, în ultima perioadă, implementarea proiectului South Stream, care este perceput ca un concurent pentru Nabucco - gazoductul susţinut de UE, ce ar trebui să diversifice alimentarea cu gaze a Europei, din zona Mării Caspice, prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Aus-tria, pentru a reduce dependenţa de importurile ruseşti. Nabucco pare să întâmpine probleme serioase în implementare din cauza Rusiei având în vedere că, la finele lunii aprilie, premierul ungar Viktor Orban a declarat că MOL se retrage din proiect.
La vremea respectivă, primul-ministru ungar a susţinut, la Bruxelles, ca gazoductul South Stream să treacă pe teritoriul Ungariei. Orban a mai afirmat că Rusia este "tot mai activă" în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie. "Pentru Ungaria problema este foarte simplă: dorim un South Stream care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei?" s-a întrebat premierul maghiar. "Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar. Dorim să menţinem legăturile cu ruşii", a răspuns tot el.
La scurt timp, şi RWE (acţionar al companiei de proiect pentru Nabuco) a anunţat că reanalizează dacă proiectul gazoductului mai cores-punde necesităţilor strategice ale grupului. Un purtător de cuvânt al companiei a explicat: "Suntem în continuare convinşi că Nabucco în forma originală este cea mai bună soluţie pentru toate părţile implicate (furnizori, clienţi, operatori de reţea). În lumina condiţiilor în schimbare prin planificarea de noi proiecte, analizăm dacă sunt asigurate în continuare cerinţele noastre strategice şi comerciale privind Nabucco".
În urmă cu câteva zile, agenţia ITAR-TASS a anunţat că proiectul gazoductului Nabucco ar putea fi anulat până la finele lunii iunie, citând surse din mediul de afaceri londonez. Gigantul petrolier BP a descalificat gazoductul Nabucco drept rută de livrare a gazelor naturale extrase din Azerbaidjan - zăcământul Shah Deniz II. Astfel, Uniunea Europeană trebuie să reconsidere proiectul şi să renunţe la el, mai afirmă sursele din mediul de afaceri londonez. Mai mulţi experţi din energie afirmă că eşecul Nabucco a fost cauzat de repoziţionarea pieţei mondiale de gaz, în care multe ţări încep să se bazeze pe gaze lichefiate şi gaze de şist.
• România încă aşteaptă un răspuns oficial pentru participarea la South Stream
Cu ideea participării la South Stream cochetează şi România, dar de puţin timp, întrucât a fost şi continuă să fie fidelă proiectului Nabucco, pe care şi-a mizat toate cărţile în diversificarea surselor de gaze. Studiul de fezabilitate pentru o variantă a traseului South Stream prin Româ-nia a fost prezentat Gazprom la finele anului trecut. Autorităţile noastre aşteaptă un răspuns în cursul acestui an, având în vedere că decizia finală de investiţie pentru proiectul susţinut de Rusia va fi luată în noiembrie.
România nu a avut o relaţie strânsă cu Rusia în ultimii ani, motiv pentru care avem şi cele mai mari preţuri pentru gazele importate de la Gazprom. Dar venirea la putere a Guvernului Ponta a adus şi un nou suflu în diplomaţia noastră economică. Andrei Marga, noul ministru de Externe, a declarat, recent, la întâlnirea anuală a consilierilor economici din reţeaua de reprezentare externă a Ministerului Economiei, că politica externă a României va avea ca priorităţi şi atragerea unor investitori puternici din ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), pe lângă dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările UE, aderarea la spaţiul Schengen şi gestionarea problemelor financiare create de situaţia delicată prin care trece Grecia.
Mai mulţi analişti economici sus-ţin că România trebuie să aibă politici clare de atragere a capitalului rusesc, care să fie transpartinice şi pe termen lung. Ţara noastră are avantaje mari în participarea la South Stream, pentru că aduce un traseu mult mai scurt şi mai ieftin pentru Gazprom. Numai că răceala diplomatică întârzie luarea unei decizii din partea Gazprom, mai susţin sursele citate.
România mai promovează şi AGRI (Azerbaidjan - Georgia - România - Ungaria Interconnector), care este un proiect de pionierat în domeniul gazelor naturale lichefiate la Marea Neagră şi care urmăreşte să valorifice resursele naturale din Azerbaidjan, poziţia Georgiei ca ţară de tranzit, rolul României în asigurarea accesului direct al gazelor naturale din Azerbaidjan spre Europa, precum şi potenţialul Ungariei, ca punte de legătură cu piaţa de gaze din Europa Centrală. Unii specialişti din domeniul energetic susţin că recentele probleme întâmpinate de Nabucco au sporit considerabil şansele de realizare a gazoductului AGRI. Dacă Nabucco se confruntă cu poziţia incertă a Turciei, care vrea să negocieze cu Uniunea Europeană de pe o poziţie de forţă, AGRI pare acum o soluţie de diversificare a surselor de energie mult mai rapidă şi mai sigură. Ţările partenere în proiect nu au divergenţe politice iar termenul de execuţie depinde de cât de repede pot fi atraşi investitori cu finanţare consistentă, mai afirmă sursele citate.
• Nabucco, puternic susţinut de acordurile interguvernamentale
Motivul pentru care România rămâne fidelă Nabucco este faptul că proiectul este susţinut de un acord interguvernamental (IGA) sub forma unui tratat cu o valabilitate de 50 de ani. IGA acordă drepturi de tranzit pentru gazoduct în fiecare ţară şi sprijin politic, ceea ce înseamnă că gazoductul poate fi construit chiar dacă în consorţiu nu există un acţionar local.
Consorţiul Nabucco a înaintat, în septembrie 2011, Consorţiului Shah Deniz II din Azerbaidjan o propunere privind conceptul de bază al gazoductului Nabucco. Christian Dolezal, purtător de cuvânt al consorţiului Nabucco, ne-a declarat, recent: "În luna mai 2012, am înaintat o propunere suplimentară, privind scenariul Nabucco Vest. Negocierile dintre acţionarii Nabucco şi partenerii Shah Deniz II sunt în curs de desfăşurare în vederea găsirii celei mai bune soluţii. Se aşteaptă ca o decizie în acest sens să fie luată de consorţiul Shah Deniz II în această vară".
Gazele azere ar trebui să alimenteze jumătate din capacitatea totală a Nabucco. Bătălia pentru Shah Deniz II este foarte dură, inclusiv la nivel declarativ, şi gazoductul european pare să fie într-o poziţie incomodă de negociere.