Folosirea în sistemul centralizat de încălzire a tehnologiilor învechite şi neefectuarea de investiţii au dus la creşterea continuă a preţului gigacaloriei şi la scăderea calităţii serviciilor prestate, se arată într-un raport de audit asupra sistemului centralizat de termoficare, realizat de Curtea de Conturi. Potrivit raportului, echipamentele din sistemul de producere şi distribuţie a energiei termice au o vechime care variază între 15 şi 45 de ani, existînd şi cazuri cînd vechimea depăşeşte 50 de ani. Majoritatea sistemelor sînt realizate după tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente scăzute, pierderi foarte mari şi costuri de producţie ridicate. Pierderile de energie termică pe reţelele de distribuţie nu pot fi calculate, din cauză că nu toate blocurile de locuinţe sînt contorizate.
Pierderile pe reţelele de transport cresc de la an la an, din cauza vechimii în exploatare şi a tehnologiilor învechite şi cu durata normată de funcţionare depăşită, se arată în raportul Curţii de Conturi. Potrivit raportului, unele societăţi înregistrau în anul 2002 pierderi de mai mult de o treime din cantitatea de energie intrată în reţelele de distribuţie ("Uzina Termoelectrică" Giurgiu - 37,9% sau CET Govora Vîlcea - 35,3%). Există, însă, şi societăţi care şi-au reabilitat reţele de transport şi distribuţie şi şi-au redus pierderile ("Apaterm" Galaţi - cu pierderi de 5,5%, Sucursala Electrocentrale Galaţi - 11%, Sucursala Electrocentrale Craiova - 13,1%, Enet Focşani - 13,5%).
Unul dintre principalii factori care generează pierderi societăţilor de producţie a energiei termice îl reprezintă, potrivit raportului, practicarea preţurilor de vînzare sub costuri. Stabilirea tarifelor mai mici decît costurile este determinată de asigurarea protecţiei sociale, de metodologiile Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei şi de necorelarea între data majorărilor de tarife la combustibil şi intrarea în vigoare a preţurilor locale de referinţă. Raportul menţionează că există şi societăţi la care preţurile sînt mai mari decît costurile unitare ("Dalkia" Prahova, "Energie Termică" Sibiu, "Terma" Urziceni).
Printre factorii care generează pierderi, Curtea de Conturi mai menţionează livrarea în continuare la clienţii rău platnici, deoarece separarea lor este imposibilă din punct de vedere tehnic, ponderea mare a combustibililor în costurile totale de producţie (peste 70%), neefectuarea modernizărilor şi retehnologizărilor, numărul de personal supradimensionat, implicarea redusă a consiliilor locale, debranşarea de la sistemul centralizat, standardul de viaţă redus al populaţiei.
Curtea de Conturi propune reabilitarea, modernizarea şi redimensionarea sistemului de termoficare, asigurarea unui sistem integrat de producere, transport şi distribuţie, acordarea de facilităţi pentru izolarea fondului locativ, promovarea producerii combinate a energiei electrice şi a căldurii, contorizarea apei şi a energiei de la producere la consumator.
Potrivit unei evaluări a Ministerului Administraţiei şi Internelor prezentată în raport, sistemul centralizat de termoficare are nevoie, în perioada 2003-2015, de investiţii de aproape 4 miliarde de euro, efortul investiţional anual fiind evaluat la 325 milioane de euro.
Auditul performanţei sistemului centralizat de încălzire a fost efectuat de Curtea de Conturi la un număr de 56 de entităţi, dintre care 39 le au în obiectul de activitate atît producţia, cît şi transportul şi distribuţia energiei termice. Preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna a precizat că a prezentat raportul Guvernului, Preşedinţiei şi Parlamentului.