Raport WWF: Criza apei ameninţă 60% din PIB-ul global anual, adică 58 de trilioane de dolari

Raportul "The High Cost of Cheap Water" oferă prima estimare realizată vreodată a valorii economice a apei şi a ecosistemelor de apă dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021, se arată într-un comunicat al WWF, remis redacţiei.

Apa este cea mai preţioasă şi totuşi cea mai sub evaluată resursă din lume şi se află în centrul unei crize globale tot mai mari, potrivit sursei citate. Astfel, lipsa apei ameninţă sănătatea umană şi sănătatea planetei, conform celui mai nou raport WWF, publicat astăzi, se mai arată în comunicat.

Din 1970 şi până acum, lumea a pierdut o treime din zonele umede rămase, în timp ce populaţiile speciilor care trăiesc în ecosisteme de apă dulce a scăzut, în medie, cu 83%, potrivit raportului. Această tendinţă dezastruoasă a contribuit la creşterea numărului de oameni care se confruntă cu deficit de apă potabilă şi insecuritate alimentară, pentru că râurile şi lacurile au secat, poluarea a crescut şi sursele de hrană, cum ar fi peştele de apă dulce, s-au diminuat, informează sursa citată. De asemenea, această tendinţă exacerbează presiunile economice şi subminează eforturile globale de a salva natura şi de adaptare la impactul schimbărilor climatice, transmit datele comunicatului. Ne confruntăm cu secete devastatoare şi inundaţii extreme, inclusiv creşterea nivelului mării, potrivit sursei.

"Apa este una dintre pietrele de temelie pe care se construieşte viitorul nostru. Raportul WWF prezintă valoarea uimitoare a apei şi a ecosistemelor de apă dulce de la nivel global. Râurile, lacurile şi zonele umede sănătoase sunt esenţiale pentru securitatea apei şi a alimentelor, pentru adaptarea la schimbările climatice şi pentru susţinerea biodiversităţii şi oferă valori culturale şi spirituale, vitale pentru bunăstarea oamenilor din întreaga lume. Este timpul ca guvernele, companiile şi instituţiile financiare să investească în protejarea şi restaurarea ecosistemelor noastre de apă dulce, pentru a ne asigura că vom construi un viitor în care apa curge din abundenţă pentru toţi", a declarat Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International, conform comunicatului.

Anul trecut, şi România a simţit ce înseamnă să nu avem destulă apă pentru nevoile noastre, transmite WWF. Nu a fost suficientă apă nici pentru agricultură, nici pentru navigaţie, în unele localităţi nici pentru consumul populaţiei şi nici pentru ecosisteme, potrivit sursei. Pentru pagubele cauzate de seceta de anul trecut, Fondul de Solidaritate al UE a alocat 33,9 milioane de euro, se menţionează în raport. Perspectivele pentru România nu sunt pozitive. Perioadele secetoase se vor înmulţi şi acutiza, mai ales în sudul ţării (zona de sud a Olteniei a fost declarată "Sahara României" iar suprafaţa se măreşte constant), potrivit comunicatului.

"Prognozele sunt clare: ne putem aştepta la o reducere de peste o treime a debitelor râurilor, mai ales în sudul ţării. Asta înseamnă reducerea cantităţii de apă disponibilă pentru toţi: agricultură, industrie, populaţie şi ecosistemele naturale. A venit momentul, şi în România, să ne pregătim să putem face faţă secetei şi inundaţiilor. Dar, cu ajutorul naturii, putem găsi soluţii la scară largă care, pe termen lung, să aducă mai multe beneficii decât pierderi. Modul în care vom înţelege să protejăm resursele de apă va contribui la securitatea alimentară, prin păstrarea naturii şi a serviciilor pe care ni le oferă", a declarat Camelia Ionescu, managerul departamentului Ape, WWF România Fondul Mondial pentru Natură, se mai arată în comunicat.

Raportul anunţă că beneficiile economice directe, cum ar fi consumul de apă pentru gospodării, irigaţiile din agricultură şi industrii, se ridică la minimum 7,5 trilioane de dolari anual, transmite sursa. De asemenea, se estimează că beneficiile nevăzute, precum purificarea apei, îmbunătăţirea sănătăţii solului, stocarea carbonului şi protejarea comunităţilor de efectele inundaţiilor şi secetelor extreme sunt de şapte ori mai mari, la o valoare de aproximativ 50 de trilioane de dolari anual, conform WWF.

Distrugerea ecosistemelor de apă dulce, combinată cu gestionarea deficitară a apei, a lăsat miliarde de oameni din întreaga lume fără acces la apă potabilă şi canalizare, în timp ce riscurile legate de apă pentru întreprinderi şi economii sunt în creştere, informează datele raportului. Până în 2050, aproximativ 46% din PIB-ul global ar putea proveni din zonele care se confruntă cu risc ridicat de apă, faţă de 10% în prezent, se mai arată în comunicat.