RAPORTUL CURŢII DE CONTURI DESPRE PIAŢA ENERGIEI: Pierderile uriaşe în reţea, suportate de consumatori prin majorarea facturilor

Actualizare 17:42 ANRE: "Auditul nu prezintă concluzii actualizate şi obiective"

ANRE susţine că Auditul Curţii de Conturi nu prezintă "concluzii actualizate şi obiective" deoarece aspectele analizate au cuprins, amestecat, date din două perioade de reglementare diferite, se transmite într-un comunicat remis redacţiei.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) spune că au fost reduse drastic tarifele la distribuţie, fapt care a dus la nemulţumirea operatorilor de distribuţie, fiind declanşate 50 de procese în instanţă.

"Încă înainte de demararea auditului Curţii de Conturi, reprezentanţii au reanalizat costurile din a doua perioadă de reglementare (2008-2012). Ca urmare, prognozarea celei de a treia perioade de reglementare s-a făcut cu corectarea aspectelor semnalate în a doua perioadă de reglementare, corecţiile aplicându-se pentru fiecare tip de cost reglementat. Acest lucru a redus semnificativ costurile recunoscute, iar efectul acestor reconsiderări a fost reducerea drastică a tarifelor de distribuţie în perioada 2015-2016, fapt care a dus la nemulţumirea operatorilor de distribuţie, care au acţionat ANRE în justiţie", precizează ANRE.

ANRE a formulat, potrivit legislaţei de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, obiecţuni împotriva raportului de audit al performanţei. Având în vedere că raportul conţine doar recomandări şi nu măsuri concrete, documentul nefiind un act administrativ, el nu poate fi contestat în instanţă. Valorificarea aspectelor consemnate în raportul de audit al performanţei se face prin emiterea unei scrisori care conţine recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirii obiectivelor propuse la nivelul programului sau entităţii auditate, se arată în comunicat.

"ANRE tratează cu seriozitate aspectele prezentate în audit şi are în vedere punerea în practică a acelor recomandări care au mai rămas de implementat în urma analizei perioadei de reglementare anterioare. O parte din recomandările Curţii de Conturi au fost deja puse în practică, de exemplu completarea cadrului de reglementare cu prevederi privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici", menţionează sursa citată.

(R.J.)

--------

Curtea de Conturi a descoperit o serie de nereguli grave pe piaţa energiei electrice din ţara noastră, pentru perioada 2010-2014, printre care şi faptul că facturile la energie au fost încărcate cu peste un miliard de euro pentru a acoperi piederile în reţea, potrivit unui raport al instituţiei dat publicităţii astăzi.

În perioada menţionată, Curtea de Conturi a identificat faptul că au existat majorări nejustificate ale tarifelor de distribuţie de către Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), precum şi că au fost încheiate tranzacţii dubioase cu certificate verzi.

Potrivit raportului, neregulile din domeniul energiei au fost suportate de consumatorii finali, prin facturi majorate abuziv.

Curtea de Conturi mai arată că distribuitorii de energie şi transportatorul naţional nu au făcut investiţiile necesare, fiind înregistrate, în patru ani, pierderi uriaşe în reţea, de aproape 2 miliarde de euro.

Potrivit Curţii de Conturi, consumatorii au acoperit pierderi de 1,8 miliarde euro, cauzate de lipsa investiţiilor.

Astfel, la nivel naţional, nu a fost elaborată o Politică energetică, care să cuprindă direcţiile prevăzute prin Strategia energetică a României, pe domenii de activitate, cu termene de implementare a proiectelor prioritare de investiţii, precizează raportul.

"Astfel, în ultimii 25 de ani nu a existat o coerenţă şi consecvenţă în politicile din domeniul energetic, marile proiecte de investiţii fiind începute încă din perioada anterioară anului 1990 (exemplu: la SC Hidroelectrica SA, primele studii de amplasament pentru centrala de acumulare prin pompaj Tarniţa - Lăpusteşti au fost realizate în perioada 1975-1985), fără a fi finalizate până în prezent, majoritatea proiectelor nu au fost realizate şi puse în funcţiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind în stadiul de proiect. Proiectele de investiţii prioritare prevăzute în Strategia energetică a României nu au fost realizate, una dintre cauze constând în faptul că sectorul energiei electrice se confruntă cu o nevoie stringentă de finanţare. La nivelul principalilor participanţi la piaţa de energie electrică (producători, operatori de distribuţie şi transport), investiţiile nefinalizate la 31.12.2014 au înregistrat valori de 8.158.419 mii lei (1.820.222 mii euro) aferent unui număr de 2.577 obiective de investiţii, majoritatea fiind aferente obiectivelor demarate anterior anului 2010 (43%)", se arată în raport.

În ceea ce priveşte nivelul de retehnologizare a instalaţiilor ce compun Reţeaua electrică de distribuţie şi Reţeaua electrică de transport, raportat la necesităţile existente, s-a remarcat un grad scăzut de retehnologizare al instalaţiilor, respectiv deşi peste 45% din instalaţii necesitau retehnologizări, aceste lucrări au fost efectuate numai în proporţie de 7% - 34 %, raportat la necesităţi. Reţelele electrice se caracterizează printr-un grad ridicat de îmbătrânire dar şi printr-un nivel ridicat al pierderilor înregistrate în reţea, fiind astfel evidentă necesitatea realizării de investiţii care să conducă atât la creşterea eficienţei sistemelor, cât şi la reducerea pierderilor. Astfel, în condiţiile în care au fost asigurate surse de finanţare a proiectelor de investiţii (prin includerea în tariful de distribuţie), nivelul investiţiilor realizate în reţelele electrice a fost diminuat accentuat, astfel că în anul 2013 nivelul investiţiilor realizate şi acceptate de ANRE a scăzut faţă de anul 2011 cu 43%, precizează raportul.

Deşi prin Programul Naţional de Electrificare 2012-2016, document elaborat de Ministerul Economiei (neaprobat până la această dată), se menţionează faptul că la nivel naţional există un număr de 97.805 gospodării neelectrificate, amplasate în 2.284 localităţi, remarcându-se astfel nevoia de extindere a reţelelor de distribuţie, investiţiile efectuate în realizarea de noi linii nu au acoperit necesarul pentru electrificarea acestor gospodării.

Potrivit raportului, la nivelul operatorilor principali de distribuţie, în perioada 2010-2013, s-a constatat înregistrarea unui nivel alarmant al pierderilor (CPT) în reţelele electrice de distribuţie de 12,63% din energia electrică intrată în reţelele de distribuţie. Din evaluarea nivelului consumului propriu tehnologic (CPT) înregistrat în reţelele electrice de distribuţie în anul 2013, comparativ cu anul 2004, se constată faptul că, deşi în perioada 2009- 2013 au fost raportate de operatorii de distribuţie investiţii realizate de 5.987.593 mii lei, din care, pentru înlocuirea echipamentelor în vederea reducerii CPT, în perioada 2010-2013 au fost efectuate investiţii în valoare de 717.526 mii lei, investiţiile realizate nu şi-au atins scopul, pierderile înregistrate în reţelele de distribuţie în anul 2013 (12,4%) au rămas la acelaşi nivel înregistrat în anul 2004 (12,6%). Pierderile înregistrate în reţelele electrice de distribuţie în perioada 2010-2013, de 27,6 TWh, reprezintă: 46,1% din energia livrată de Hidroelectrica SA, sau 64,7% din energia livrată de SN Nuclearelectrica SA, sau 49,1% din energia livrată de Complexul Energetic Oltenia SA, în aceeaşi perioadă. În reţelele electrice de distribuţie şi transport, pierderile înregistrate au fost, în perioada 2010-2014, în medie de 7,8 TWh/an, fapt ce a generat costuri estimate la nivelul operatorilor de distribuţie şi transport de 1.880.930 mii euro, ce au fost suportate în cea mai mare parte de consumatorii finali de energie prin includerea acestora în tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie. Astfel, în tariful mediu de distribuţie aplicat consumatorilor, costurile cu achiziţia de energie pentru acoperirea pierderilor la nivelul operatorilor de distribuţie a reprezentat în medie 26%.

În ceea ce priveşte tarifele practricate de distribuitorii din domeniu, acestea sunt prea mari pentru consumatorii din ţara noastră, mai reiese din raport.

Astfel, în perioada auditată, preţurile de vânzare a energiei electrice la consumatorii finali au înregistrat creşteri de 33,32% (de la 438,1 lei/MWh, la 584,1 lei/MWh), în cazul consumatorilor casnici, şi de 21,7% (de la 396,88 lei/MWh, la 482,63 lei/MWh), în cazul consumatorilor noncasnici, aceste majorări datorându-se pe de o parte creşterii nivelului taxelor/contribuţiilor (certificate verzi, cogenerare, acciza, TVA) incluse în preţul de vânzare al energiei electrice, iar pe de altă parte creşterii tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport. În semestrul I 2014, ponderea cea mai mare în preţul mediu de vânzare a energiei electrice pentru consumatorii finali o reprezintă tariful de reţea (tariful pentru serviciul de transport şi distribuţie), care în cazul clienţilor casnici reprezintă 40,24%, iar în cazul clienţilor noncasnici reprezintă 29,54%. Astfel, în semestru I 2014, din preţul de vânzare a energiei electrice la consumatorii casnici de 584,11 lei/MWh, costul energiei electrice (preţul energiei electrice vândute de producătorii de energie) a fost de 152,65 lei/MWh, reprezentând 26,15%, iar restul de aproximativ 73,85% reprezintă tarife pentru servicii (furnizare, distribuţie, transport, sistem, etc. - 44,4% %) şi taxe/contribuţii (29,45 %).

Referitor la tarifele la energia electrică suportate de consumatorii români, comparativ cu cele suportate de cetăţenii altor state UE, o situaţie îngrijorătoare se înregistrează în ceea ce priveşte raportarea tarifului energiei electrice la puterea de cumpărare a consumatorilor (purchaising power standards - PPS), situaţie în care România ocupă unul dintre primele locuri la nivel european, cu un nivel de 26,78 PPS/kWh, cu 32% peste media europeană de 20,27 PPS/kWh, remarcându-se nivelul scăzut al puterii de cumpărate al consumatorilor români, se arată în raport.

Factorii care influenţează în mod direct puterea de cumpărare a consumatorilor români şi care trebuiesc avuţi în vedere de ANRE la stabilirea tarifelor şi preţurilor la energie electrică pot fi: - nivelul PIB- ului pe cap de locuitor, în anul 2014 (valoarea Produsului intern brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard - PPS) - România s-a situat la 54% din media Uniunii Europene şi ocupă penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea acestui indicator a fost de 45% din media UE. Cea mai prosperă ţară membră a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost de peste 2 ori mai mare (263%) faţă de media UE; - nivelul salariului minim înregistrat în semestrul I 2015 - România s-a situat pe penultimul loc în UE cu un salariu minim de 217,5 euro/lună, înaintea Bulgariei (184,07 Euro/lună), în condiţiile în care la nivelul UE, salariul minim înregistrat în Luxemburg a fost de 1.922,96 euro/lună, în Belgia şi Olanda a fost de 1.501 euro/lună, iar în Germania de 1.473 euro/lună. Mai mult, în România, din numărul de 5.204.410 salariaţi activi la 01.01.2015, 1.050.610 salariaţi (20,18% din numărul total de salariaţi) încasau lunar salariul minim pe economie de 900 lei/lună. - numărul mediu de pensionari - în România, a fost în trimestru I 2015 de 5.332 mii persoane, din care 49,71% aveau pensii sub 800 de lei/lună, pensia medie fiind de 886 lei/lună. Sinteza Raportului de audit al performanţei privind piaţa de energie electrică pagina 121 din 129 Un alt aspect deosebit de important îl reprezintă situaţia persoanelor care beneficiază de pensia socială minimă (400 lei), acordată în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, numărul acestora fiind de 558 mii persoane în trimestrul I 2015, cu 63 mii persoane mai mare decât în trimestrul IV 2014, precizează raportul citat.

Un alt aspect extrem de important semnalat de Curtea de Conturi este reprezentat de majorările tarifelor de distribuţie, care au fost girate fără probleme de către ANRE.

Metodologiile aprobate de ANRE pentru stabilirea tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport a energiei electrice au fost emise în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 76 (1) din Legea energiei (Legea nr. 13/2007 şi Legea nr. 123/2012), respectiv fără a fi stabilită o cotă de profit a operatorilor economici, fapt ce a condus la obţinerea, în anul 2013, de către operatorii principali de distribuţie a unor profituri însemnate (din activitatea de distribuţie), care în majoritatea cazurilor s-au situat între 15% - 25% (din veniturile înregistrate), iar în cazul Operatorului de transport, profitul înregistrat din activitatea de transport a fost de 24,5% în anul 2013 şi de 33,74% în anul 2014 (din veniturile înregistrate), menţionează raportul.

"Totodată, aprobarea tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport s-a efectuat în discordanţă faţă de prevederile Programului de Guvernare 2009-2012, respectiv în condiţiile în care Guvernul României a stabilit, ca direcţie de acţiune, adoptarea unor metodologii de calcul al preţurilor şi tarifelor care să permită reflectarea reală a cheltuielilor justificate în deplin respect faţă de consumator, la nivelul ANRE, aceste tarife au fost determinate şi aprobate fără a avea la bază cheltuieli reale efective ale operatorilor economici. În perioada 2008-2013, în tariful de distribuţie acceptat de ANRE, ponderea cea mai mare au deţinut-o costurile de operare controlabile (33 %), urmate de costurile cu achiziţia energiei pentru CPT (26 %) şi rentabilitatea activelor (20,7%)", mai arată Curtea de Conturi.

În perioada 2008-2013, în tariful de distribuţie acceptat de ANRE, ponderea cea mai mare au deţinut-o costurile de operare controlabile (33 %), urmate de costurile cu achiziţia energiei pentru CPT (26 %) şi rentabilitatea activelor (20,7 %). La determinarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice, ANRE nu a instituit un cadru de reglementare care să prevadă faptul că la determinarea tarifelor de distribuţie a energiei electrice să fie luate în calcul veniturile obţinute de operatori (1.396.492 mii lei) şi profitul obţinut din energia reactivă (787.560 mii lei), aşa cum se procedează în cazul activităţii de transport, la determinarea tarifului pentru acest serviciu, fapt ce ar fi condus la reducerea acestui tarif cu 1,5%-2%. De asemenea, ANRE a acceptat includerea în cadrul activelor reglementate (a căror amortizare se acceptă la calculul tarifelor), a unor bunuri care nu îndeplineau condiţiile stabilite de lege (durata şi valoare) pentru a fi considerate mijloace fixe, respectiv a unui număr estimat de 3.114.786 bucăţi contoare electrice (mijloace de măsurare), în valoare totală de 605.377 mii lei (11,37% din valoarea investiţiilor aferente activităţii de distribuţie), susţine raportul.

Mai mult, nu a aplicat formula de calcul a indicatorului rentabilitatea bazei activelor reglementate (RBAR) aşa cum aceasta a fost stabilită prin Metodologia aprobată prin Ordinul ANRE nr. 39/2007, în sensul că, la determinarea acestui element de cost în tarifele de distribuţie, indicatorul RRR (rata reglementată a rentabilităţii) nu a fost ponderat (împărţit) cu 100, fapt ce a condus la majorarea acestui element de cost cu 3.975.063 mii lei.

Potrivit Curţii de Conturi, ANRE a acceptat determinarea indicatorului "Baza reglementate a activelor" (BAR - amortizarea activelor din BAR reprezentând un element de cost în tarif) fără a avea la baza documente oficiale prin care să fie stabilită valoarea reală a activelor deţinute de operatorii principali de distribuţie, caz în care nivelul tarifelor aprobate a fost supradimensionat încă din anul 2005, într-un mod nerealist.

În primul rând a fost dublată valoarea netă a activelor corporale şi necorporale la 31.12.2002, luate în calculul amortizării (element de cost inclus în aceste tarife). Apoi au fost luate în considerare terenuri în valoare de 111.910 mii lei, în condiţiile în care aceste active nu se supun amortizării, se mai arată în raport.