Rata şomajului urcă la 5,3% în octombrie

Climatul din piaţa forţei de muncă s-a deteriorat destul de puternic în luna octombrie, rata şomajului urcând de la 5,1% în septembrie la 5,3%, maximul din august, ca urmare a intensificării pandemiei şi reintroducerea de restricţii pentru contracararea crizei sanitare. Şomajul pentru septembrie a fost revizuit în jos cu 0,1% (de la 5,2% iniţial pentru septembrie), astfel că numărul de şomeri (15-74 ani) s-a majorat cu un ritm lunar de 4,8%, la 477.000 în octombrie, cel mai ridicat nivel din luna iulie.

Numărul şomerilor în septembrie a fost de 455.000, iar în octombrie 2019 a fost de 350.000 de persoane. Având în vedere natura restricţiilor aplicate şi impactul disproporţionat asupra sectoarelor economice este de aşteptat ca principalele pierderi de locuri de muncă să fi fost înregistrate în sectorul de servicii.

Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, arată într-un raport că "în dinamică an/an, numărul şomerilor a crescut cu 36,1% în octombrie şi cu 26% la 10 luni din 2020, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în perioada postbelică".

"Se evidenţiază majorarea ratei şomajului la femei de la 4,7% în septembrie la 5% în octombrie, cel mai ridicat nivel din mai 2016, pe fondul reintensificării pandemiei, cu impact îndeosebi la nivelul ramurilor cu o pondere mai importantă a forţei de muncă feminine. De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a crescut de la 5,4% în septembrie la 5,5% în octombrie, maximul din luna august", mai arată Rădulescu.

Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă. Numărul celor fără un loc de muncă este însă mult mai mare decât cel acoperit de statistica oficială.

"În România, rata oficială a şomajului a atins un maxim de 5,3% în timpul lunilor iulie-august şi, deşi a coborât uşor, s-a menţinut totuşi la peste 5% în septembrie. În realitate însă, numărul efectiv al celor fără un loc de muncă ar putea fi mai mare, având în vedere populaţia aptă de muncă, dar care nu îndeplineşte condiţiile categoriei «şomer» şi nu este inclusă în statistici. În strânsă legătură cu acest indicator, consumul, prin evoluţia vânzărilor cu amănuntul, se menţine la 9 luni peste nivelul din septembrie 2019 însă îşi încetineşte ritmul de creştere la sub 4% după ce a atins un maxim post-criză în luna iulie (insee, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate)", arătau analiştii Euler Hermes într-un studiu publicat acum două săptămâni.

Totodată, pe categorii de vârstă, şomajul în rândul tinerilor (18-24 de ani) rămâne problematic cu o valoare de aproape 20%.

Amintim că încrederea în economie s-a deteriorat în octombrie, indicatorul Comisiei Europene ajustându-se cu 1,9 puncte lună/lună la 86,9 puncte, pe fondul intensificării pandemiei, evoluţie cu impact nefavorabil la nivelul sec­torului de servicii.

Indicatorul aşteptărilor privind ocuparea forţei de muncă al Comisiei (EEI) pe octombrie s-a ajustat de altfel cu 4 puncte în ritm lună/lună la 96,1 puncte de la 100,1 puncte în septembrie. În august, EEI a fost cotat la 97,5 puncte, îmbunătăţirea climatului din piaţa forţei de muncă din septembrie fiind reflectată de evoluţia EEI.

În luna noiembrie, încrederea în economie s-a deteriorat pentru a doua lună consecutiv, cu 3,8 puncte, ritmul de accentuare a pesimismului managerilor fiind superior celui din octombrie. Pe sectoare, scăderea cea mai severă pentru ţara noastră este cea de pe servicii, de 7,6 puncte, ritmul fiind mai puternic decât cel de pe zona Euro (scădere de 5,1 puncte pe servicii în zona Euro în noiembrie).

În România, situaţia curentă (ultimele 3 luni) este văzută ca fiind în deteriorare, la fel ca cererea pe ultimele şi viitoarele 3 luni de zile. Cererea pe următoarele 3 luni de zile din servicii este privită ca fiind într-o deteriorare severă de managerii locali, punctajul din noiembrie fiind de -20,3 puncte de la -3,7 puncte în octombrie.

Indicatorul EEI al Comisiei privind piaţa forţei de muncă a cunoscut însă în noiembrie o deteriorare ceva mai moderată decât în octombrie, de 2,9 puncte, atingând 93,2 puncte. Cea mai probabilă evoluţie a ratei şomajului în noiembrie este astfel o creştere la 5,4%.

Pe luna decembrie-ianuarie însă, având în vedere sondajul privind tendinţele din economie realizat de INS şi publicat la finele lui noiembrie, este probabilă o creştere mai accentuată a şomajului în lunile de iarnă: managerii români estimează pentru următoarele trei luni o scădere a activităţii şi a numărului de salariaţi în servicii (aici se adaugă inclusiv scădere la preţuri) şi construcţii - venirea iernii, diminuarea naturală a activităţii - şi o stabilitate a preţurilor în industria prelucrătoare şi construcţii.

Totodată, în industria prelucrătoare este estimată o tăiere de costuri cu forţa de muncă: scădere a numărului de salariaţi până în decembrie, cuplată cu relativă stabilitate a volumului producţiei, urmată de relativă stabilitate la salariaţi cu o viitoare scădere a activităţii până cel puţin la finele lui ianuarie 2021.

Comerţul cu amănuntul este singurul sector cu evoluţie pozitivă, managerii consultaţi de INS anticipând o stabilitate a activităţii pe următoarele luni cuplată cu o creştere a numărului de angajaţi şi a preţurilor. După cum a arătat şi indicatorul Comisiei pentru încrederea în retail, operatorii din acest domeniu arată că nivelul stocurilor este în îmbunătăţire cu o uşoară scădere a intenţiilor de plasare de comenzi.