Ţara noastră are, în momentul de faţă, doar o mare problemă, aceasta fiind legată de guvernanţă - prea multe instituţii într-un domeniu, a declarat Răzvan Nicolescu, consultantul Deloitte şi fost ministru al Energiei, în cadrul unei conferinţe.
"De exemplu, în energie, sunt instituţii ca: Ministerul Energiei, Ministerul Economiei - care răspunde de operatorii de transport Transelectrica şi Transgaz, Autoritatea Naţională de Reglementare pe domeniul Energiei, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Ministerul Mediului, cu direcţia generală privind schimbările climatice, avem agenţii naţionale care se ocupă cu energia nucleară şi cu deşeuri radioactive", a spus domnia sa.
Domnul Nicolescu a menţionat că în sectorul energetic ar trebui angajaţi peste 250 de oameni integri şi profesionişti care să ocupe diverse poziţii.
În opinia sa, Uniunea Energetică, la nivel european (care ţinteşte diminuarea dependenţei economiei UE faţă de combustibilii fosili), nu se poate baza decât pe o piaţă funcţională, iar pentru întemeierea uneia este nevoie de trei lucruri.
Răzvan Nicolescu a precizat: "În primul rând, este nevoie de interconectări finanţate din bani comunitari. Avem 195 de proiecte considerate de interes comunitar şi o resursă financiară alocată de la bugetul UE de doar 5 miliarde euro. Aici intervine o problemă, ori sunt prea puţini bani, ori sunt prea multe proiecte. Al doilea lucru - nu poate exista o piaţă funcţională cu 28 de Autorităţi Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, care reglementează diferit. Trebuie să existe un reglementator unic european, care să se ocupe de reglementările pe tranzacţiile en-gros".
Acesta a subliniat: "În momentul în care am vorbit în Consiliul de Miniştri despre crearea unui reglementator unic european, atunci am primit cinci mesaje de la cinci miniştri diferiţi care mi-au spus: «te rog să încetezi cu acest subiect, pentru că anul acesta vor fi alegeri»".
Oficialul Deloitte a mai spus: "Apoi integrarea în piaţa europeană de energie va duce la o apropiere a preţurilor, în condiţiile în care puterea de cumpărare a cetăţenilor UE este încă diferită. În consecinţă, orice proiect care are o mare componentă politică în această Uniune Energetică trebuie să se bazeze pe susţinerea oamenilor".
Domnul Nicolescu a declarat: "În aceste condiţii, nu cred că Uniunea Energetică poate fi un proiect de succes dacă nu se defineşte un concept de consumator vulnerabil, la nivel european, şi la un moment dat să se ajungă ca aceştia să fie ajutaţi direct din fonduri date de la Bruxelles".
Având în vedere preţul în declin al petrolului, fostul ministru al Energiei a precizat: "Prima cauză a scăderii bruşte a preţului petrolului a fost creşterea producţiei de petrol şi a gazelor de şist a Statelor Unite ale Americii, al doilea factor important l-a reprezentat nivelul de creştere din China mult sub cel previzionat anterior, impactul asupra cererii fiind mai scăzut, iar dintre toate ţările emergente singura care pare că îşi va mări nivelul de creştere este acum India", continuând: "Al treilea factor important a fost ridicarea sancţiunilor care se aplicau Iranului şi faptul că acest stat este în momentul de faţă un jucător care-şi creşte producţia, acest fapt făcându-I pe ceilalţi să nu fie capabili de o înţelegere, deoarece tendinţa companiilor, atunci când preţul se află jos, este de a produce mult mai mult, în ideea de a compensa declinul preţului".
În opinia fostului ministru, următorul factor extrem de important este legat de ceea ce se întâmplă în Arabia Saudită, care are un joc extrem de dur de la instalarea noului rege, şi a unui prinţ moştenitor ca prim-ministru al ţării, în această ţară fiind introdus pentru prima dată TVA, începând să scoată subvenţiile pe care le acordau la petrol şi gaze.
Domnia sa a completat: "Conducătorii Arabiei Saudite sunt foarte puţin dispuşi să discute pentru stoparea producţiei, deoarece îşi permit să joace tare chiar şi la un nivel de 30 de dolari pe baril. Arabia Saudită a avut, anul trecut, un deficit bugetar de aproximativ 20%, în 2015, însă deţine un fond de 750 de miliarde dolari. Mai mult, au la dispoziţie listarea celei mai mari companii de petrol şi gaze, care are de zece ori mai multe resurse dovedite, decât cea mai mare companie listată din lume, Exxon Mobil, aceasta din urmă având o valoare de piaţă de 325 de miliarde dolari".
"Rusia se află printre statele care pierd cel mai mult din situaţia actuală a petrolului, deoarece peste 50% din PIB-ul Rusiei depinde de sectorul de petrol şi gaze naturale", a mai spus reprezentantul Deloitte.
Domnul Nicolescu a declarat: "Uniunea Europeană, Statele Unite şi China produc 65% din totalul gazelor cu efect de seră, UE fiind cea care generează cel mai puţin din cele trei, un sfert din producţia de 65%. Uniunea Europeană şi dacă-şi reduce la zero nivelul gazelor cu efect de seră nu înseamnă că poate salva planeta. Au fost închise 25 de rafinării din UE, dar au fost deschise altele noi de capacităţi mari în alte ţări, mai ales în India".