România coboară 9 poziţii în topul acţiunii împotriva schimbărilor climatice

România a coborât 9 poziţii faţă de anul trecut în clasamentul performanţei în ceea ce priveşte măsurile împotriva schimbărilor climatice, ţara noastră ocupând acum locul 25 din 61 de poziţii, arată un comunicat remis redacţiei.

Indexul de Performanţă în Schimbări Climatice 2015 (CCPI 2015) a fost lansat aseară, 8 decembrie, de Germanwatch şi Reţeaua Europeană de Acţiune pentru Climă (CAN Europe) în cadrul Conferinţei ONU privind Schimbările Climatice de la Lima (Peru).

Potrivit documentului remis redacţiei, dintre cei 15 indicatori evaluaţi, cel mai bun scor a fost obţinut la capitolul "Tendinţe în Eficienţă", unde se evaluează structura şi eficienţa sistemului energetic şi a mixului energetic, unde România s-a clasat pe poziţia a 7-a.

La polul opus, cel mai prost rezultat înregistrat a fost la capitolul care jurizează prestaţia ţării în politicile internaţionale de combatere a schimbărilor climatice, unde ţara noastră ocupă locul 58. Acest calificativ se datorează prestaţiilor foarte slabe în negocierile internaţionale pe teme de schimbări climatice şi mai ales semnării alături de grupul ţărilor Visegrad plus Bulgaria a unui acord împotriva ţintelor propuse pentru schimbări climatice prin strategia Europa 2030. Alte puncte slabe sunt cantităţile mari de emisii provenite din transportul rutier, criteriu la care România se situează pe locul 46 sau transportul aerian, categorie la care suntem pe 45.

CCPI 2015 a evaluat şi ordonat într-un clasament 58 de state cu impactul cel mai mare din punct de vedere al emisiilor de CO2, analizând nivelul de emisii şi politicile naţionale. La analiză, au participat peste 200 de experţi din toate cele 58 de state. Ca şi la Indexul precedent, nicio ţară nu a realizat progrese suficiente în prevenirea schimbărilor climatice pentru a ocupa primele 3 locuri din clasament. Aşa că clasamentul a început de la poziţia 4 unde s-a clasat Danemarca, urmată de Suedia şi Marea Britanie. La polul opus al clasamentului, cu cele mai slabe punctaje, se situează Kazakhstan, Australia şi Arabia Saudită.

La nivel mondial, emisiile globale au atins un nou vârf, dar evoluţiile recente indica o disponibilitate de acţiune privind protecţia climei.

"Vedem tendinţe globale ce indică schimbări promiţătoare în unele dintre sectoarele cele mai relevante pentru protejarea climei", spune Jan Burck (de la GermanWatch), autor al indexului. "Creşterea emisiilor de CO2 a încetinit şi energia din surse regenerabile creşte rapid datorită scăderii costurilor şi a creşterii investiţiilor masive".

În unele ţări, cum ar fi Danemarca (Locul 4), Suedia (Locul 5), precum şi în Regatul Unit (Locul 6) se înregistrează o reducere a emisiilor. Pe cealaltă parte a globului China (Locul 45), cel mai mare generator de emisii din lume, arată îmbunătăţiri în sectorul eficienţei energetice şi a investiţiilor masive în energie regenerabilă.

Cele mai recente evoluţii arată că deceniul de boom al cărbunelui pare să se fi terminat , oferind o nouă speranţă pentru protecţia climei la nivel global.

"Datele arată scăderea ratelor de creştere a emisiilor împreună cu semne politice promiţătoare, sugerând că suntem capabili să stabilizăm emisiile globale. Summitul pe teme de schimbări climatice de la Paris în 2015, unde ţările vor face noi angajamente pentru combaterea schimbărilor climatice, ar putea fi un punct de cotitură în acest sens", adaugă Burck.

În Europa, indicele arată o imagine mixtă: "Multe ţări din UE s-au clasat în frunte în acest an, dar altele, cum ar fi Polonia (Locul 40) şi Bulgaria (Locul 41), au înregistrat un scor slab din cauza opoziţiei la noi măsuri la nivel naţional sau UE", explică Wendel Trio, director al CAN Europe.

"Nici obiectivele pentru 2020 sau noile obiective pentru 2030 nu sunt în conformitate cu reducerile de emisii necesare în Europa pentru a preveni schimbări climatice catastrofale şi pentru a atinge cota de 100% energie regenerabilă până în 2050. Pentru a face acest lucru, Europa trebuie să îşi îndeplinească obiectivul de a reduce consumul de energie cu 20% până 2020, în ciuda estimărilor pesimiste, eliminarea subvenţiilor pentru combustibilii fosili toate imediat şi găsirea unui acord cu privire la o reformă fundamentală a schemei de comercializare a emisiilor înainte de Summit-ul de la Paris climatice", conchide Trio.