S-au încheiat alegerile! Vin alegerile!

Dacă ne uităm fără prejudecăţi politice sau teoretice la rezultatele alegerilor locale, din perspectiva alegerilor generale care vin în toamnă, putem desprinde cîteva concluzii.

În primul rînd, se dovedeşte că românii rămîn interesaţi de politică. În cele două tururi de scrutin, electoratul a participat la vot în proporţie mai mare decît în 2000 şi, surprinzător, într-un procent mai mare de jumătate, ceea a dovedit un interes real pentru cine va conduce comunităţile locale în următorii patru ani.

A doua concluzie importantă este că nici una dintre cele două mari tabere politice - PSD şi Alianţa D.A. - nu şi-a atins obiectivul pe care şi l-a propus în aceste alegeri.

PSD îşi propusese să transforme succesul guvernării, confirmat prin avansul integrării şi de creşterea economică, într-un succes electoral clar, care să îl scoată din situaţia de partid minoritar şi să-i permită să domine scena politică românească în următorii patru ani. Acest obiectiv nu a fost atins, chiar dacă PSD a obţinut un spor semnificativ de voturi faţă de alegerile din 2000. Rezultatele sale sunt contradictorii. La Bucureşti, PSD a pierdut din terenul cîştigat în 2000, obţinînd cu 10% mai puţine voturi şi mandate în Consiliul General al Capitalei decît cu patru ani în urmă şi doar un singur primar de sector, faţă de şase cîţi obţinuse în 2000. În alte cazuri, PSD a pierdut primării de oraşe care îi aparţineau tradiţional, cum ar fi Bacăul sau Brăila. A pierdut voturi şi primării în zone în care era, tradiţional, dominant, cum ar fi Suceava sau Botoşani.

A obţinut însă şi succese, unele mai puţin scontate. Pentru prima dată, PSD a cîştigat oraşe precum Iaşi şi Constanţa. De asemenea, a menţinut controlul unora dintre cele mai mari oraşe, cum sunt Craiova, Galaţi, Ploieşti, Piteşti. Este adevărat că Ioan Rus a pierdut primăria Clujului în favoarea lui Emil Boc, dar numărul de voturi obţinute de PSD în Cluj reprezintă un record absolut. Şi în alte judeţe din Ardeal, PSD a obţinut mai multe voturi ca oricînd - în Cluj, Sălaj, Satu-Mare, Bistriţa-Năsăud, ba chiar şi la Timiş, unde este încă neclar dacă PNŢCD mai menţine o ultimă redută a puterii sale politice de odinioară, sau doar primarul Timişoarei, ţărănist sau nu, este un lider apreciat de timişoreni.

În măsura în care şi-a propus o dublă ofensivă politică - în urban şi în Transilvania - PSD a obţinut rezultate amestecate; o serie de înfrîngeri, însoţite de o serie de succese. Este interesant de notat că succesele PSD sunt mai ales legate de aducerea unor nume şi figuri noi în bătălie - la Craiova, Iaşi, Constanţa, Buzău -, iar înfrîngerile, mai ales de personalităţi tradiţionale, ca la Bacău, Brăila, Arad şi altele. Însă alţi lideri PSD, la fel de tradiţionali, şi-au menţinut poziţiile de cîştigători.

Nici nou constituita Alianţă D.A. nu şi-a atins obiectivul, formulat destul de preţios, ca fiind "înlăturarea de la putere a PSD". Cele două partide ale Alianţei - PNL şi PD - puse împreună au obţinut cam tot atîtea voturi cît a obţinut şi PSD (circa 3 milioane), cu vreo 300.000 de voturi mai mult decît au obţinut, în 2000, toate partidele care au candidat din partea puterii de atunci, plus ApR, care era atunci în opoziţie, dar care apoi s-a dizolvat în PNL. Alianţa D.A. a obţinut o serie de victorii importante, întărindu-şi controlul în Bucureşti şi cîştigînd Clujul, a obţinut primăriile unor oraşe de la primari PSD - precum Brăila sau Piatra Neamţ - şi şi-a menţinut un scor bun în judeţele transilvănene. Dar este departe de a domina chiar şi marile centre urbane. Dintre acestea, Alianţa nu are primăriile - şi consiliile municipale - decît în Bucureşti, Cluj, Braşov şi Brăila. Alte trei mari oraşe - Sibiu, Timişoara şi Bacău - au fost cîştigate de outsideri.

Nici chiar la Bucureşti nu a reuşit Alianţa D.A. să obţină o victorie totală, ea cîştigînd, e adevărat, primăria generală pentru Traian Băsescu şi majoritatea absolută în Consiliul General, dar nereuşind să-şi adjudece decît 4 din cele 6 sectoare ale capitalei.

Celelalte partide parlamentare, adică UDMR, PRM şi PUR, au obţinut aceeaşi mixtură de succese şi insuccese. UDMR nu a reuşit să cîştige Oradea, unde s-a bătut în turul al doilea. PRM a obţinut un scor mai bun în 2004 decît în 2000 la votul pentru consilierii judeţeni, dar nu a cîştigat decît un număr surprinzător de mic de primării, dovedind că are probleme serioase în a găsi candidaţi credibili. Iar PUR, în ciuda succesului răsunător obţinut la Bacău, încă nu a confirmat decît că este capabil să racoleze personalităţi de succes pe plan local.

Puse împreună, rezultatele obţinute în alegerile locale nu indică nici un învingător. Cu mai puţin de jumătate de an înaintea alegerilor din toamnă, testul electoral abia încheiat nu anunţă decît că alegerile generale rămîn deschise oricărui rezultat.

Campania electorală din toamnă începe, cel mai probabil, imediat. După epuizarea momentului emoţional, partidele îşi vor face analizele la rece şi cu mai puţină retorică. Ambele tabere au dovedit că au slăbiciuni serioase. PSD are de învăţat lecţia comunicării mai eficiente cu electoratul, mai ales cu cel urban, şi a selecţiei mai grijulii a personalităţilor care îi poartă mesajul. Aparent paradoxal, el beneficiază acum de încă două personalităţi politice care au ieşit întărite din campania locală, în ciuda faptului că au pierdut confruntarea directă cu adversarii lor, adică de Mircea Geoană şi Ioan Rus, pe care îi poate folosi cu mai mult succes în campania naţională.

Alianţa D.A. va trebui să-şi fabrice şi un mesaj pozitiv - doar cel negativ nu mai este suficient de acum încolo - şi să rezolve cumva problema critică a lipsei de personalităţi politice convingătoare. Mai ales după ce două dintre cele existente - Traian Băsescu şi Emil Boc - au trecut de la politica naţională la cea locală.