SAR: "Ţara noastră nu are nevoie, deocamdată, de gazele de şist"

Situaţia de dependenţă energetică a ţării noastre este mult exagerată şi nu avem nevoie, deocamdată, să recurgem la explorarea şi exploatarea gazelor de şist, arată un raport al Societăţii Academice Române (SAR). Astfel, ţara noastră poate aştepta descoperirea unei tehnologii mai puţin nocive pentru exploatarea gazelor de şist, afirmă specialiştii SAR. "Până atunci, explorările nu ar trebui permise decât dacă există un consens al comunităţii locale în acest sens", mai notează raportul.

Creşterea redevenţei ar elimina arbitrajul de acest tip şi ar aduce banii direct în buzunarul public, potrivit acestora. "La capătul unei astfel de strategii, România s-ar afla într-o postură privilegiată în regiune, cu excedent de producţie de gaz pentru domeniile pe care le consideră critice şi cu importuri necondiţionate politic. De asemenea, o astfel de postură relaxează dezbaterea despre oportunitatea exploatării gazelor de şist, mutând-o de la ideea de a exploata imediat pentru a creşte producţia la ideea de-a exploata gradual, pentru a înlocui rezervele epuizate. În plus, ar fi mai mult timp pentru ca tehnologia să se confirme sau infirme, deciziile să se bazeze pe fundamente de piaţă, iar drepturile comunităţilor locale să fie afirmate şi respectate", se mai arată în raportul SAR.

Potrivit Societăţii Academice Române, cel puţin un miliard de euro din buzunarul public au fost "sifonaţi" sau risipiţi an de an din cauza strategiilor corupte sau incompetente în domeniul energiei: "Contextul este acum favorabil pentru ca această gaură să fie astupată definitiv. Risipa de până acum nu mai poate continua, în condiţiile în care nu se vede încă o ieşire uşoară din criza energetică. Jocul geopolitic iscat pe marginea ei a devenit atât de periculos încât deciziile negândite pot avea consecinţe teribile. România are, anul acesta, ocazia să îşi ia rentele pierdute înapoi şi să externalizeze riscurile. Simultan, România poate să folosească redevenţa ca pârghie de raţionalizare a consumului".

Analiştii organizaţiei susţin că, pentru început, este urgentă includerea, pe lângă parametrii tehnici, a consimţământului comunităţii locale ca pas prealabil pentru obţinerea avizului de mediu. Compensaţia oferită comunităţii locale trebuie stabilită prin negociere şi se presupune că acoperă externalităţile şi riscurile, fiind separată de redevenţa datorată statului, al cărei rost este să compenseze transferul efectiv de proprietate asupra resursei.