Actualizare 18:21 USR: "România pierde finanţări europene şi îşi riscă statutul regional pentru interese meschine"
Deputaţii Uniunii Salvaţi România (USR) cer Guvernului şi Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor să respecte angajamentele asumate de statul român şi să adopte ordonanţa de urgenţă OUG 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale.
USR arată, într-un comunicat de presă trimis Redacţiei: "Pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmăreşte şi transparentizarea procesului de achiziţie a gazelor naturale şi, în acelaşi timp, tratamentul egal şi nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziţie a gazelor naturale".
Deputaţii USR susţin că deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, blochează această ordonanţă împreună cu marii distribuitori de gaze, "E.ON" şi "Engie".
"Modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ şi să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranţa că acesta va emite o nouă ordonanţă de urgenţă astfel încât transparentizarea pieţei gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an", se arată în comunicatul formaţiunii care citează cel de-al doilea policy brief realizat de Departamentul de Politici şi Cercetare al grupului parlamentar al USR. Policy brief-ul este intitulat "Populism şi izolare pe piaţa gazelor".
Redăm mai jos, integral, conţinutul acestui document:
"USR Policy Paper nr.2
Populism şi izolare pe piaţa gazelor
Cum pierdem finanţări europene şi cum îşi riscă România statutul regional pentru interese meschine
autor: Dan Ionescu
contributor: Sergiu Vlad, deputat, membru în Comisia de Industrii
Sub ameninţarea unui iminent infringement, România a reuşit anul trecut să producă o schimbare majoră pe piaţa internă a gazelor naturale.
În doar câteva luni, România a semnat acordul de finanţare pentru construcţia gazoductului BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria, parte a "Coridorului Vertical" european de gaze vital pentru securitatea energetică a regiunii) şi a emis o Ordonanţă de Urgenţa (64/2016) care reglementa deschiderea şi transparentizarea pieţei de gaze naturale interne. La nici şase luni de la aceste evenimente, dezbaterile din Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor au reuşit să blocheze aceste demersuri şi să facă din situaţia pieţei de gaze naturale din România o problemă la nivel european.
Folosind sintagma "liberalizarea pieţei de gaze" ca o sperietoare, conducerea comisiei din Camera Deputaţilor a ignorat interesul strategic al României şi angajamentele luate cu ocazia semnării acordului de finanţare. Alarmant este că a pus mai presus de orice interesele unor operatori privaţi de pe piaţa locală. Sub pretextul îngrijorării că intrarea în vigoare a OUG 64/2016 ar duce la creşterea preţurilor la consumatorul casnic, conducerea comisiei a făcut tot posibilul ca adoptarea raportului să treneze. S-a ajuns astfel la un blocaj menit să forţeze Guvernul să amâne data de la care jucătorii de pe piaţa de gaze naturale să înceapă obligatoriu să tranzacţioneze transparent.
• Ce reprezintă BRUA pentru piaţa europeană comună de gaze naturale
Proiectul BRUA a fost prezentat de către oficialii Uniunii Europene de multe ori ca fiind o piesă importantă în politica energetică europeană cu o conotaţie specială pentru planul european de scădere a dependenţei de gazul rusesc.
România a primit în 2016, prin intermediul Transgaz, o finanţare nerambursabilă[1]de 179,32 milioane de euro pentru implementarea proiectului BRUA. Mai mult, "Coridorul Vertical" pentru transportul de gaze a fost susţinut public şi asumat de Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria. După ani întregi în care politicienii români au vorbit despre rolul regional pe care ar trebui să îl jucăm, a fost nevoie ca un guvern tehnocrat să facă ceva concret pentru asta. În plus, descoperirile de zăcăminte din Marea Neagră nu vor putea fi valorificate fără BRUA.
Un raport al Comisiei din 2014 constată că sud-estul Europei este vulnerabil din cauza lipsei infrastructurii transfrontaliere şi a slabelor mecanisme de piaţă care nu permit accesarea unui număr mai mare de furnizori. Remedierea situaţiei ar duce la preţuri echitabile pentru consumatori. Raportul recunoaşte că, datorită situaţiei infrastructurii, în sud-estul Europei se plătesc facturi mai mari la gaze decât în vestul Europei. Merită menţionat şi faptul că raportul în cauză are la bază un test de stres pe piaţa de gaze, efectuat în 38 de ţări europene, care porneşte de la două scenarii: oprirea completă a importurilor de gaze din Rusia sau o criză a gazelor ruseşti tranzitate prin Ucraina[2]. Singura soluţie pentru a face faţă unei astfel de situaţii este cooperarea între ţările membre ale Uniunii Europene. România joacă un rol important, dar doar dacă vom permite construcţia gazoductului şi tranzacţionarea gazelor în mod transparent. Şi dacă vom ieşi din modul tradiţional de legiferare în care diverşi jucători mari (vă amintiţi de Ioan Nicolae) negociază un statut privilegiat cu politicienii zilei.
• Cum vede Comisia Europeană situaţia pieţei gazelor naturale din România
În raportul de ţară al Comisiei Europene publicat în luna februarie a acestui an[3]se remarcă faptul că, în 2016, România a făcut progrese semnificative în domeniul liberalizării pieţei de gaze naturale. Ca urmare a acestor reforme, producătorii şi distribuitorii de gaze vor putea să vândă şi să cumpere gaz prin intermediul unor platforme centralizate de tranzacţionare (bursă).
Veştilor bune li se adaugă regretul că în România piaţa de gaze naturale rămâne una concentrată în mâna a trei jucători mari care controlează mai mult de 75% dintre tranzacţii.[4]
Evaluarea pieţei de energie din România se încheie cu un accent important pe proiectul conductei BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria) care ar urma să asigure, între altele, accesul, prin România, la gazul din Marea Caspică, dar şi la sursele de gaz natural lichefiat care ar ajunge în Grecia.
• De ce era nevoie de Ordonanţa de Urgenţă 64/2016
Adoptarea Ordonanţei în a doua jumătate a anului 2016 a avut la bază o urgenţă şi două necesităţi. Urgenţa era dată de faptul că România a încălcat mai multe norme europene privind piaţa de gaze şi riscă un infringement[5] care ar urma, cel mai probabil, să impună o serie de amenzi statului român.
Pe lângă evitarea infringementului, prin OUG 64/2016 se urmăreşte şi transparentizarea procesului de achiziție a gazelor naturale și, în același timp, tratamentul egal și nediscriminatoriu al tuturor actorilor care participă la procedura de achiziție a gazelor naturale.[6] A doua necesitate este deschiderea pieţei gazelor naturale din România către un grad crescut de interconectare cu celelalte state membre ale UE, mai ales în perspectiva finalizării proiectului BRUA.[7]
OUG 64/2016 impune furnizorilor să procure gazul pe care îl comercializează către consumatorul final în condiţii de transparenţă şi de concurenţă economică. De asemenea, impune ca un minim de 30% din tranzacţiile cu gaze naturale să se facă prin intermediul pieţelor centralizate (faţă de 1,5% cât era nivelul în 2015, conform ANRE)[8]. Introducerea acestei măsuri transparentizează formarea preţului la gazele naturale comercializate de jucătorii de pe piaţă, crescând astfel nivelul competitivităţii.
În momentul de faţă 98,5% din cantităţile de gaz de pe piaţa din România sunt vândute prin contracte directe, lipsite de transparenţă şi care permit preţuri confidenţiale sau preferenţiale. Prin instituirea pragului s-ar elimina aceste proceduri curente.
Într-un raport al Curţii de Conturi[9] se arăta că Romgaz a pierdut 177 de milioane de lei deoarece a vândut gaze pe piaţa reglementată la preţuri mai mici decât pe piaţa liberă, peste cantităţile stabilite de ANRE, iar acest gaz la preţ mai scăzut a ajuns oriunde altundeva decât la consumatorul casnic.
Deşi se spune în mod populist că liberalizarea va scumpi în mod automat gazele pentru populaţie, de fapt suntem în situaţia în care statul reglementează pentru populaţie un preţ care e mai mare decât cel la care se ajunge prin competiţia pe bursă.
În plus, impactul OUG 64/2016 asupra preţului gazului pentru utilizatorii casnici va fi practic inexistent deoarece acest preţ este controlat de către ANRE până în anul 2021.[10] Cu toaste acestea, în Camera Deputaţilor se discută despre acest OUG ca şi cum ar fi vorba doar despre preţul la consumator (cu care nu are legătură, pentru că e stabilit de ANRE) şi cu scumpirea (care nu s-ar produce nici dacă ar avea legătură).
Preţul fix la producţia de gaz românesc însă a dus la o situaţie nefirească pe piaţa din România, unde consumatorul casnic plăteşte mai mult pentru transportul şi distribuţia gazului natural decât pentru preţul materiei prime. Raportul este de aproximativ 40% costul materiei prime şi 60% costul distribuţiei, în contradicţie cu practicile din celelalte ţări europene. În acest context, orice creştere de preţ de până acum s-a realizat în beneficiul distribuitorilor. Eliminarea preţului fix la producător ar duce la reechilibrarea balanţei producător/distribuitor şi ar forţa distribuitorul să caute cele mai eficiente resurse de pe piaţă. Conform raportului preliminar pe 2016, Romgaz[11] a înregistrat o reducere a cifrei de afaceri cu aproape 16%, una dintre cauze fiind preţul la care este forţat să îşi vândă producţia de gaze în timp ce competitorii externi au putut să scadă preţurile şi astfel să afecteze simţitor poziţia de piaţă a producătorului intern. Deci nici măcar pretenţia că apără economia românească nu funcţionează: forţăm Romgaz să sufere pierdere şi permitem celor care revând gaz rusesc să facă profituri.
• Uite Ordonanţa, nu e Ordonanţa
Eforturile lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, de a demonstra că urmează o catastrofă, aşa cum a procedat şi în cazul falsei crize a stocurilor de cărbune, la începutul acestui an, sunt susţinute prin discursuri empatice de către reprezentanţii distribuitorilor de gaze (E.ON şi Engie). Merită precizat că doar cu câteva zile în urmă, E.ON solicitase ANRE o creştere cu 74% a tarifelor de distribuţie şi cu 40% a celor de furnizare. Engie ceruse la rândul său o majorare de 6% pentru distribuţie şi 22% pentru furnizare.[12] Pus în faţa acestor cifre E.ON şi-a retras cererea iniţială şi a declarat că se mulţumeşte şi cu o creştere cuprinsă între 0 şi 5%.
Participarea distribuitorilor la discuţiile din cadrul Comisiei poate fi normală atât timp cât se asigură reprezentarea tuturor celor implicaţi într-un sector de piaţă, dar ce se dovedeşte surprinzător e apariţia unui set de amendamente care au fost supuse dezbaterii în mod oficial de către conducerea comisiei parlamentare şi care sunt semnate de E.ON, Engie şi Wiee (subsidiara Gazprom din România). Datorită faptului că USR a atras atenţia publicului legat de această problemă, discuţia oficială a amendamentelor nu a avut loc încă, dar putem încadra la capitolul stranietăţi ale Parlamentului României depunerea unor amendamente la o lege de reglementare a pieţei chiar de către jucătorii vizaţi, care cer nici mai mult nici mai puţin decât respingerea de facto a actului normativ respectiv. Mai direct spus, o lege care transparentizează piaţa gazelor naturale primeşte amendamente în Parlamentul României chiar de la companiile care doresc neaplicarea respectivei legi.
• Unde suntem?
Într-un impas prefabricat. Prin întârzierile repetate şi refuzul de a continua dezbaterea Ordonanţei în cadrul comisiei şi pasarea responsabilităţii la Guvern am ajuns să încurcăm responsabilităţile instituţiilor statului. Iniţiatorul legii este Ministerul Energiei şi în mod logic, Guvernul şi-a încheiat treaba în acest caz. Parlamentul ar trebui fie să adopte, fie să respingă Ordonanţa. Dar modul în care s-au condus dezbaterile de către conducerea Comisiei este o dovadă a faptului că a preferat să blocheze adoptarea actului normativ şi să plaseze responsabilitatea întârzierii către Executiv, în speranţa că acesta va emite o nouă Ordonanţă de Urgenţă astfel încât transparentizarea pieţei gazelor naturale să nu fie posibilă în acest an.
Suntem prinşi într-un război al intereselor private care afectează politicile statului român. Gravitatea acestui război este dată şi de faptul că o comisie parlamentară introduce amendamente ale unor companii private la o lege care reglementează piaţa. Iar atunci când observă că nu poate trece aceste amendamente şi nu reuşeşte să blocheze definitiv ordonanţa, face un joc politic prin care încearcă să forţeze Guvernul să se dezică de propriile acte legislative, folosind în acest scop pârghii populist - alar-miste.
• Ce propune USR
Considerăm că forma actuală a OUG 64/2016 reprezintă un avantaj pentru funcţionarea pieţei gazelor naturale din România şi ea trebuie lăsată să îşi facă efectele începând cu 1 aprilie 2017. Teama că piaţa nu e pregătită pentru tranzacţii transparente este nejustificată deoarece astfel de tranzacţii pe bursă există deja, doar că ele sunt la un nivel extrem de scăzut. Totuşi, avem dovada faptului că piaţa poate funcţiona transparent, ce ne lipseşte este doar decizia de a face din transparentizare o realitate.
Cerem mai multă responsabilitate din partea parlamentarilor Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor şi, totodată, asumarea în mod clar a obiectivelor strategice ale României în zona pieţei gazelor naturale. Subminarea proiectului BRUA prin modul în care s-au condus dezbaterile în comisie pune România într-o situaţie dificilă pe plan european.
În concluzie, cerem Guvernului şi Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor să respecte angajamentele asumate de statul român şi să permită OUG 64/2016 să îşi facă simţite efectele pe piaţa gazelor naturale.
[1] Comunicat de presă Transgaz, www.goo.gl/0yk3c9
[2]. Stress tests: cooperation key for coping with potential gas disruption, www.goo.gl/CgNNNz
[3]. Country Report Romania 2017, 22.2.2017, www.goo.gl/ba3Zb3
[4]. ibidem
[5]. Ministerul Afacerilor Externe, Anexa nr. 1 la Raportul privind reprezentarea - 2 decembrie 2013, www.goo.gl/jTrz84
[6]. Notă de Fundamentare la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, www.goo.gl/de09ll
[7]. ibidem
[8]. ANRE, Raport Anual 2015, www.goo.gl/eYxkzv
[9]. Curtea de Conturi a României, SINTEZA Raportului de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015, www.goo.gl/jgzBs5
[10]. Hotărârea Guvernului nr. 488/2015 privind stabilirea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei în perioada 1 iulie 2015 - 30 iunie 2021, www.goo.gl/Cjc31w
[11]. Romgaz, Raport preliminar an 2016, www.goo.gl/E6E6M6
[12]. Hotnews, E.ON ceruse o majorare cu 74% a tarifelor de distributie si cu 40% a celor de furnizare, insa ANRE a refuzat, www.goo.gl/0NdqGl".
(S.A.)
----------
Actualizare 14:12 Calotă (ANRE): "Liberalizarea pieţei gazelor nu ţine doar de preţuri, ci înseamnă funcţionarea pe principiile economiei de piaţă"
Liberalizarea pieţei gazelor nu este legată doar de evoluţia preţurilor, ci trebuie privită ca o transformare într-o piaţă care funcţionează după regulile de competiţie, a declarat, astăzi, Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), în cadrul unui eveniment pe teme energetice, potrivit Agerpres.
Domnia sa a spus: "Liberalizarea nu înseamnă doar cum evoluează preţul, ci înseamnă ce mecanisme am pus la punct să funcţioneze piaţa după regulile de competiţie, care sunt regulile pe care jucătorii trebuie să le respecte şi cum funcţionează pieţele principale, secundare şi derivate în sectorul respectiv, cum asiguri protecţia unei categorii de consumatori şi cum creezi o predictibilitate din punctul de vedere al evoluţiei inputurilor economice, care, sigur că da, până la urmă înseamnă preţuri şi tarife".
Potrivit acestuia, discuţiile din spaţiul public legate de liberalizarea pieţei gazelor nu trebuie reduse la mărirea sau micşorarea preţurilor.
----------
Creşterea costului alimentării cu gaze de la 1 aprilie, cauzată de liberalizarea pieţei, va afecta, în principal, populaţia şi CET-urile care furnizează agent termic, susţin surse din energie, care ne-au mai precizat că, dacă ANRE va accepta majorarea tarifelor de distribuţie şi furnizare, solicitată de furnizorii şi distribuitorii de gaze, acest lucru va genera un impact greu de suportat în rândul celor 4 milioane de de consumatori casnici, conducând şi la un blocaj în alimentarea cu agent termic, la costuri greu de susţinut de către primării.
Dezbaterile intese din Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor, despre OUG 64/2016 privind liberalizarea pieţei gazelor de la 1 aprilie - au ajuns în impas. Unii susţin ca acest proces să se facă acum, iar alţii cer o amânare.
Deputaţii din Comisia de Industrii sunt de acord cu liberalizarea de la 1 aprilie, cu condiţia tranzacţionării tuturor cantităţilor de gaze pe bursă, însă Guvernul ar vrea să amâne câteva luni acest proces, întrucât nu a definit consumatorul vulnerabil, care va fi afectat de acest proces. Mai mult, Guvernul a menţinut suprataxarea la gaz natural, producătorii interni fiind dezavantajaţi în faţa importatorilor.
Distribuitorii şi furnizorii se opun aplicării OUG 64/2016 întrucât apariţia actului normativ de aprobare va duce la scăderea profiturilor lor şi au propus o serie de amendamente, în Parlament. Sursele noastre ne-au mai spus că distribuitorii şi marii furnizori - E.ON şi Engie - au cerut ca liberalizarea să se amâne până în 2021, iar OMV Petrom şi Romgaz susţin liberalizarea începând cu 1 aprilie 2017, dar fără tranzacţionarea pe bursă.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a declarat, recent, că preţul gazelor va creşte cu 5-6% de la 1 aprilie pentru consumatorii casnici, care, însă, vor fi protejaţi pe parcusul anului de eventuale creşteri neaşteptate de preţuri pe piaţa liberă: "De la 1 aprilie, conform Ordonanţei de Urgenţă 64 (din 2016 - n.r.), care este în dezbatere în Parlament şi considerăm că va fi aprobată, începe procedura de liberalizare totală a pieţei de gaze naturale din România, cu referire exactă către piaţă casnică. De la 1 aprilie nu va mai exista un preţ reglementat pentru producţia de gaze şi vor rămâne reglementate doar celelalte elemente ale preţului final: tarifele de reţea, de furnizare şi elementele care sunt considerate monopol naturale". El a mai spus că populaţia este protejată în faţa unor fluctuaţii majore a preţurilor pe piaţa liberă, având în vedere metodologia stabilită de ANRE pentru achiziţia gazelor destinate consumului casnic.
Sursele noastre ne-au spus că preşedintele PSD Liviu Dragnea s-ar fi întâlnit, în această săptămână, cu ministrul Energiei Toma Petcu, cu preşedintele ANRE Nicolae Havrileţ, dar şi cu Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, pe tema liberalizării de la 1 aprilie a preţului gazelor.
"Liberalizarea preţului de achiziţie al gazelor naturale trebuie să se întâmple în România, şi aici toţi cei implicaţi în discuţii sunt de acord", a declarat, ieri, Toma Petcu, ministrul Energiei, într-un interviu acordat Agerpres. Domnia sa a explicat: "Există o întreagă dezbatere despre cum va arăta piaţa gazelor naturale după momentul 1 aprilie 2017. Este, într-adevăr, o schimbare, şi, ca de fiecare dată când lucrurile se schimbă, există opinii pro şi contra.(...) România a făcut destul de multe progrese pentru a pregăti acest moment, eliminând de facto restricţiile la exportul gazelor şi creând cadrul pentru instituirea unui mecanism de tranzacţionare a gazelor pe pieţe centralizate, asumându-şi inclusiv angajamente europene în acest sens. În acest moment, OUG 64/2016 este încă în dezbatere parlamentară, mai exact la Comisia de Servicii şi Industrii din Camera Deputaţilor. În cadrul şedinţelor comisiei, la care Ministerul Energiei a fost prezent pentru susţinerea punctului de vedere al Guvernului pe această temă, au fost formulate mai multe observaţii pertinente. Aşadar, aşteptăm poziţia Parlamentului şi dacă sunt eventuale observaţii le vom analiza la nivelul Guvernului. Am încredere că dimensiunea acestei dezbateri este exact ceea ce trebuie într-un astfel de moment, pentru a ne asigura că procesul liberalizării va avea efectele scontate, în primul rând pentru populaţie, dar şi pentru operatorii din sectorul producerii, distribuţiei şi furnizării gazelor naturale".
• Lucian Bode şi Virgil Popescu, PNL: "Modul neprofesionist în care Guvernul PSD tratează liberalizarea pieţei gazelor riscă să afecteze proiecte energetice majore"
Lucian Bode şi Virgil Popescu (Grup PNL) au transmis, ieri, că Guvernul PSD dă dovadă de neprofesionalism în domeniul liberalizării preţului la gazele naturale pentru populaţie: "Considerăm că modul neprofesionist în care Guvernul PSD tratează această temă majoră ne creează o vulnerabilitate şi riscă să afecteze proiecte energetice majore în care România este angrenată. Proiectul gazoductului BRUA este unul dintre ele, pentru care România are aprobată o finanţare de 180 de milioane de euro şi care ne aduce vizibilitate, fiind totodată o carte de vizită importantă pentru noi ca ţară poziţionându-ne ca actor relevant în regiune. Este necesar ca orice decizie viitoare a guvernului pe problematica liberalizării preţului la gaze naturale să fie luată în urma unei analize temeinice, în mod transparent şi responsabil faţă de cetăţeni, astfel încât să evităm o procedură de infringement din partea Comisiei Europene sau blocarea unor proiecte regionale energetice strategice".
Partidul Naţional Liberal solicită Guvernului Grindeanu pregătirea unui set de măsuri prin care să atenueze efectiv impactul asupra consumatorilor casnici, fără a abdica de la principiile ce guvernează piaţa liberă, să prezinte public şi de urgenţă impactul asupra populaţiei generat de creşterea preţului la gaze, începând cu data de 1 aprilie 2017, ca urmare a calendarului de liberalizare. De asemenea, PNL cere ca actualul guvern să nu tolereze şi să încurajeze înţelegeri ascunse în acest proces, ale căror efecte se vor răsfrânge asupra populaţiei. PNL mai are în vedere crearea unui grup interministerial de lucru, în coordonarea prim-ministrului Grindeanu şi a vicepremierului Sevil Shhaideh (funcţie ce are autorităţile locale în coordonare), constituit din ministrul muncii, ministrul Finanţelor, preşedintele ANRE şi Ministerul Energiei care să elaboreze cadrul legal prin care să se definească (identifice) consumatorul vulnerabil, precum şi schema de ajutor acordată, astfel încât acesta să nu fie afectat de o eventuală creştere a preţului la gaze în perioada următoare.
De asemenea, Lucian Bode şi Virgil Popescu vor ca autorităţile să trimită de urgenţă în Parlament, pentru dezbatere şi adoptare, Strategia Energetică a României pentru perioada 2016-2030, document în care un punct important îl reprezintă definirea şi clarificarea aspectelor legate de consumatorul vulnerabil. Cei doi deputaţi solicită şi publicarea corespondenţei dintre Guvern şi Comisia Europeană pe tema închiderii procedurii de infringement pentru asigurarea transparenţei şi eliminarea suspiciunilor potrivit cărora interese suspecte au ghidat această negociere.
• Gabriel Dumitraşcu: "Să fie liberalizare, dar cu tranzacţionare pe bursă şi cu mecanisme adecvate pentru consumatorii vulnerabili"
Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei de privatizare din Ministerul Energie, este de acord cu liberalizarea pieţei gazelor, în anumite condiţii: tranzacţionare pe bursă a tuturor cantităţilor de gaze şi mecanisme adecvate pentru consumatorii vulnerabili.
Domnia sa ne-a explicat: "În urmă cu 3 ani, când se punea problema încheierii unui nou acord cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, una dintre opţiunile analizate a fost cea de liberalizare integrală a pieţei, într-un singur moment, fapt dublat de tranzacţionarea integrală pe bursă a tuturor cantităţilor de gaze care urmează să fie consumate în România din sursă internă sau externă. În acelaşi timp, pentru că nu era suficient, ANRE trebuia să pregătească prin reglementări şi partea de echilibrare a sistemelor.
Măsura sub forma pe care am analizat-o atunci şi care a fost re-enunţată acum, în cadrul Comisiei de industrii din Parlament, este singura care poate asigura sustenabilitate, calitate şi un preţ transparent controlabil cu tendinţa de scădere. Spre exemplificare, este simplu să observăm ce s-a întâmplat pe piaţa energiei electrice care a urmat acelaşi model. Cel mai important lucru este să pui gazele din import cu gazele din intern pe aceeaşi bursă pentru ca toţi actorii pieţei să aibă acces la aceleaşi cantităţi. Mai departe, preţurile se vor regla şi, de regulă, se vor regla în jos. În condiţiile programelor de interconectare ale României cu ţările din jur, sistemul de tranzacţionare pe bursă se va demonstra a fi cel mai corect şi cel mai în favoarea consumatorilor. Nu în ultimul rând, pentru a proteja populaţia vulnerabilă trebuie definit - lucru care iar este în întârziere - consumatorul vulnerabil. Acest lucru trebuie făcut în funcţie de coordonatele Comisiei Europene. Este stabilit în Directiva Europeană cine intră, cum intră, care sunt tipurile de venituri care se iau în calcul, care este populaţia vulnerabilă, numai că trebuie să adaptăm la specificul României".
Întrebat dacă, de exemplu, OMV Petrom va fi de acord să cumpere prin bursă gaze, în condiţiile în care este şi producător, Gabriel Dumitraşcu a spus: "OMV Petrom nu are de ce să nu fie de acord, pentru că are o mare calitate - cea de producător. Petrom îşi va vinde cantităţile pe bursă, nu va cumpăra de acolo decât dacă este într-un deficit sau dezechilibru. La fel şi Romgaz, Gazprom şi toţi ceilalţi importatori, fie că sursa gazelor importate va fi direct din Rusia sau printr-un intermediar din Ungaria, Germania sau orice altă sursă".
Despre cât de pregătită este bursa de gaze să facă faţă unor cantităţi mari de gaze, domnul Gabriel Dumitraşcu ne-a declarat: "Tehnic, nu e nimic dificil. OPCOM poate dezvolta o platformă de tranzacţionare în următoarele 2-3 luni, plecând de la sistemul actual de tranzacţionare. Important este ca ANRE să vină cu reglementări clare, flexibile, precise, în ceea ce priveşte piaţa gazelor, pentru că şi această piaţă are de actori care să facă echilibrarea sistemului care să preia rolul de parte responsabilă".
Pe 29 iulie 2016, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a transmis o scrisoare Guvernului României, potrivit informaţiilor din presă, prin care a cerut eliminarea barierelor fizice şi comerciale în exportul gazelor naturale, în schimbul finanţării de 180 de milioane de euro pentru construirea gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) pe partea românească.
Anul trecut, Guvernul Cioloş a adoptat OUG 64/2016 privind liberalizarea totala a pieţei gazelor începând cu 1 aprilie 2017 şi a semnat la Budapesta, în septembrie 2016, acordul pt BRUA.
Mai mult, Comisia Europeană a demarat anul trecut, în iunie, o investigaţie asupra Romgaz, Transgaz şi Petrom pentru posibile înţelegeri în vederea blocării exporturilor de gaze
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.03.2017, 07:05)
[Text eliminat conform regulamentului]
2. Nu mai inteleg nimic
(mesaj trimis de Mos Ene în data de 16.03.2017, 09:15)
Tot citesc de ceva vreme diverse articole pe tema aceasta a liberalizarii pietei de gaze.. concluzia este ca nu mai inteleg nimic .. nu stiu ce pozitie sa iau pe bursa fata de SNG in contextul tuturor acestor discutii cu argumentele pro si contra ale fiecarei parti ..
Din ce am inteles, daca nu mai intervine niciun act normativ fata de cadrul actual, de la 1 aprilie ar trebui ca piata gazelor sa se liberalizeze total, in baza OUG 64/2016 .. in mod normal ar trebui sa dispara si suprataxarea, intrucat nu isi mai are rostul intr-o piata complet liberalizata ..am zis in mod normal .. dar cum pe aici nu e totul normal ..sunt confuz
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.03.2017, 10:42)
Cred ca a sosit timpul sa se verifice amanuntit cum s-au privatizat rezervele de gaz ale Romaniei astfel incat noi, consumatorii romani, sa platim pentru gazele romanesti mai mult decat Franta si Italia care nu nu au rezerve de gaze dar ni le vand noua pe ale noastre. Pretul gazelor in tarile lor este mai mic decat cel platit de romani. Si sunt tot gazele noatre romanesti. Cum este posibil?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.03.2017, 12:55)
De liberalizare vor prfita distribuitori cum au profitat si pana acum.Noi oameni de rand putem crapa fiinca nu contam.Prfitori sunt pe primul plan.
4. Preturi vestice cu salarii romanesti?
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 16.03.2017, 17:09)
Cum sa se liberalizeze preturile la gaze cind salariile romanilor sunt 25-30% din salariile vesticilor?
In primul rind sa fie asigurate salrii ca in Vest si pe urma sa fie liberalizate preturile!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.03.2017, 19:48)
În cost se bagă : pierderi știute și neștiute la energie .Plesnește ciclic pe la 01.03.
6. fără titlu
(mesaj trimis de H2o în data de 16.03.2017, 20:39)
De liberalizare va profita romania proin dezvoltarea unei retele de interconectare la nivel european.daca mai mergem pe ideea nu ne vindem tara sa nu ne intrebam de ce avem stadiul asta de dezvoltare.oprirea investitiilor din marea neagra si si stopare investitiilor onshore ale sng va duce la pierderi economice de ordinul miliardelor de dolari.si venezuela nu si a vandut tara si uitati va in ce dezastru se afla.