• Instituţiile de credit riscă să genereze o nouă criză financiară globală
Marile bănci europene ar putea fi nevoite să vândă active de până la 3.800 miliarde dolari până la sfârşitul lui 2013, adică 10% din total, potrivit celui mai pesimist scenariu prezentat în raportul Global Financial Stability publicat ieri de Fondului Monetar Internaţional (FMI). Documentul face referire la politicile anticriză din zona euro, iar conform FMI, Europa de Est este cea mai vulnerabilă regiune emergentă.
Fondul analizează, în raportul menţionat, trei scenarii privind reducerea activelor a 58 de mari bănci, în perioada septembrie 2011- decembrie 2013, în funcţie de politicile adoptate de liderii zonei euro pentru combaterea crizei datoriilor. Cea mai pesimistă analiză, care ia în calcul politici de combatere a crizei mai puţin eficiente decât cele actuale, estimează vânzări de active şi reducerea creditării însumând 3.800 de miliarde dolari.
Într-un scenariu care presupune menţinerea politicilor actuale - considerat cel mai probabil de către FMI -, băncile ar putea fi nevoite să-şi reducă activele cu 2.600 de miliarde dolari (7% din totalul activelor). Conform unui scenariu care presupune aplicarea unor politici anticriză complete, care ar readuce stabilitatea în sectorul financiar, diminuarea activelor ar fi de 2.200 de miliarde dolari (6% din active).
FMI avertizează că băncile europene riscă să genereze o nouă criză financiară globală, dacă îşi vor reduce bilanţurile contabile cu peste 2.000 de miliarde dolari până la finele anului viitor. "Dacă autorităţile din zona euro nu vor supraveghea în mod corespunzător situaţia, consecinţele potenţiale ale unei reduceri sincronizate la scară largă a portofoliilor băncilor ar putea cauza pagube serioase în privinţa preţurilor activelor, a creditării şi activităţii economice în Europa şi în exterior", notează raportul FMI.
Băncile europene au decis să-şi reducă activele în contextul crizei datoriilor, dar şi pe fondul înăspririi normelor de adecvare a capitalului impuse de autoritatea bancară europeană. Instituţiile de credit trebuie să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de 9% până la mijlocul anului curent.
Potrivit FMI, Europa emergentă va resimţi cel mai puternic impactul reducerii activelor, chiar dacă unele bănci din afara zonei euro vor interveni, probabil, pentru acoperirea deficitului din domeniu. Fondul mai arată că Europa de Est prezintă cea mai mare vulnerabilitate la o încetinire a activităţii economice în zona euro.
Potrivit scenariului de bază al FMI, în care băncile ar renunţa la active de 2.600 miliarde dolari, impactul în ţări precum România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia, s-ar situa la 4% din totalul soldului creditelor pentru sectorul privat, cu un efect mai redus în ţările baltice. Conform scenariului mai pesimist, care presupune vânzări de active de 3.800 de miliarde dolari, impactul în economiile emergente ale UE ar atinge circa 6% din soldul creditelor pentru sectorul privat.