Comerţul tradiţional reprezintă 50% din totalul pieţei de profil din România, iar estimarea pentru anul viitor rămâne de stabilitate, a declarat, ieri, Alexandru Vlad, director executiv al Selgros Cash&Carry, citat de Agerpres. Domnia sa a precizat:
"Comerţul tradiţional va rămâne în 2012 stabil în România, undeva la 50% din totalul pieţei. La ora actuală, comerţul tradiţional reprezintă circa 50% din comerţul din România şi, cum spuneam, va rămâne stabil şi în anul care urmează. În acest an, comerţul tradiţional a fost unul relativ stabil şi cred că aşa va rămâne. Vedem că marile lanţuri de magazine mici sunt în expansiune la ora actuală. În cazul nostru, estimăm o creştere moderată a afacerii, de maximum 1-2% în anul următor".
Potrivit statisticilor, prognozele de creştere a pieţei şi faptul că România a avut în ultimii zece ani şi va avea şi până în 2020 cel mai mare ritm de creştere în retail arată că retailerii continuă să investească în România în pofida crizei şi a scăderii consumului atât în 2010, cât şi în primele trei luni din acest an cu pes-te 5%.
Anul trecut, valoarea pieţei retailului tradiţional a fost de opt miliarde euro, în scădere de la 10 miliarde euro în 2009, conform datelor companiei de consultanţă Constrast Management. Faţă de anul 2005, când segmentul de Cash&Carry era liderul comerţului modern, cu o cotă de piaţă de aproximativ 58%, la sfârşitul lui 2009 poziţia de lider era ocupată de segmentul de Hypermarkets cu o cotă de 46%, în timp ce Cash&Carry a coborât la aproximativ 29%. Dezvoltarea agresivă a formatului de Discount în 2009 a depăşit, pentru prima oară, segmentul de Supermarkets, obţinând o cotă de piaţă de aproximativ 12%.
În ceea ce priveşte evoluţia din următorii cinci ani, analiza Contrast estimează o continuare a creşterii pieţei de retail în special ca urmare a expansiunii formatelor de comerţ FMCG (Fast Moving Consumer Goods) modern. La acest nivel de analiză, indicatorii luaţi în calcul au fost: potenţialul de creştere a stocului de spaţiu modern de vânzare în funcţie de puterea de cumpărare a consumatorilor, decalajul de spaţiu modern faţă de ţările dezvoltate din regiune (Austria, Cehia, Ungaria, Polonia) precum şi preţul mediu al terenurilor. Luând în calcul aceşti trei factori, analiştii Contrast au concluzionat că piaţa românească mai poate susţine aproximativ 830.000 mp de spaţiu modern de vânzare. Bucureştiul rămâne în topul regiunilor cu potenţial de dezvoltare cu aproximativ 100.000 mp, în timp ce celelalte judeţe cu potenţial ridicat sunt Dolj (35.000 mp), Prahova (32.000 mp), Dâmboviţa (30.000 mp) şi Vâlcea (30.000 mp).
• România are mâncare scumpă din cauza TVA şi pentru că utilizează materie primă din afară
Mâncarea este mai scumpă în România decât în alte ţări atât din cauza valorii TVA, cât şi din cauza faptului că, încă de pe lanţul de producţie, produsul este scump, a mai spus Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash&Carry.
"Noi producem produse româneşti cu materii prime din străinătate. Avem mâncare mai scumpă decât la alţii, deoarece avem un TVA enorm, nediferenţat, dar şi pentru că încă de pe lanţul de producţie produsul este deja scump", a spus Vlad. Acesta a adăugat că, în ceea ce priveşte evoluţia consumului pentru perioada viitoare, estimarea este relativ stabilă pe segmentul alimentar, dar greu de revenit pe partea de produse nealimentare: "Au scăzut destul de dramatic vânzările pe sectorul de electronice, electrocasnice, din 2007 încoace. O revenire pe acest sector va fi dificilă şi în orice caz foarte mică în următorii ani".