Sezonul când vin banii

Programul de început de an al casei de licitaţii de artă Goldart alunecă pe capriciile vremii şi ale vremurilor. După o amânare cauzată de mitinguri, oficiale de această dată, au avut o vânzare pe 2 februarie iar o alta a fost anunţată după doar o săptămână, pe 9. S-a preferat, totuşi, o revenire la ritmul-interval de două săptămâni şi, foarte important, concentrarea pe ziua de miercuri pentru vânzări, în locul celei de joi, întot-deauna pline de vernisaje, lansări de carte, conferinţe, dineuri, întâlniri.

În oferta de peste încă o săptămână apare, la 400-700 de euro, o lucrare de Constantin Blendea, cu vapoare la Tulcea. Desigur, e vorba de o pictură, nu de un recent "tun", flota nemafiind de ceva timp o miză pentru acest gen de realizări economice. Pictorul Constantin Bledea, însă, ne-a părăsit acum trei săptămâni, discret şi suferind, continuând un şir negru şi trist de plasticieni importanţi ai României plecaţi în eternitate în ultimul scurt timp. Era născut în 1929, în Gorj, la Peştişani, ţinând aproape de cel mai mare creator român, Brâncuşi. În 2010, ultima sa expoziţie s-a des-făşurat la sala de la Palatul Parlamentului numită chiar Constantin Brâncuşi. Impresionanta retrospectivă a beneficiat şi de fragila prezenţă, diafană ca un spirit, a pictorului, creatorul acelei stări de zbor şi expoziţie. În retrospectiva octogenarului pictor erau prezente şi câteva lucrări de studenţie pe care le-a anunţat apăsat ca un omagiu adus profesorilor săi, nume mari din istoria artei româneşti, Gheorghe Labin, Ştefan Constantinescu şi Gheorghe Popescu, ba chiar şi legendarului profesor de Anatomie artistică, Gheorghe Ghiţescu.

Ultima expoziţie a lui Constantin Blendea s-a desfăşurat la Târgovişte, acolo unde un muzeu-colecţie ni-l evocă pe Vasile Blendea, un uriaş şi complex artist plastic, cel puţin sculptor şi pictor, elev al lui Paciurea şi Storck. Era unchiul şi mentorul lui Constantin Blendea şi omonim doar cu fotograful, plecat şi el din Peştişanii Gorjului şi dis-părut în eternitate şi el, cu câţiva ani în urmă. Din primele şi destul de superficialele investigaţii, precedenta pictură de Constantin Blendea a apărut în licitaţie tot sub bagheta doamnei Luminiţa Ghilduş, dar la vechea Monavissa.

Reprogramarea licitaţiei Goldart pentru miercurea ce vine ne permite să ne uităm cu atenţie la ce s-a întâmplat la prima sa vânzare din acest an, desfăşurată acum o săptămână. O pictură cu flori în culori puternice, de Vasile Grigore, cel născut în ianuarie, acum 77 de ani, s-a dat cu 1.000 de euro, rămânând neadjudecate alte trei, un peisaj, o natură cu flori şi un arlechin, numitul Pierrot. Un peisaj mai vechi de Traian Brădean, cel ce va împlini în acest an 85 de ani, a plecat pentru 700 de euro, un preţ de profitat pentru acest artist. Un tânăr artist, Ştefan Râmniceanu, cu o piesă fără prea mari valenţe, reuşeşte un preţ de vis, 4 mii de euro, dar care nu poate fi confundat cu cota acestuia, dată fiind lipsa repetiţiei. Piaţa chiar s-a prăbuşit după această vânzare, un Câlţea de excepţie rămânând nevândut, este drept, la alte preţuri. Cu o expoziţie pe simezele de la Veroniki, Alma Red-linger vinde o tehnică mixtă de-a sa cu 240 de euro. Mircea Roman este unul dintre cei mai originali şi dinamici sculptori români, cu o carieră de renume pe malurile Tamisei, mai ales pe cel de Sud, unde se impune o Londră a galeriilor. O "Lăpuşancă" de la el de acasă, văzută în bronz patinat, s-a vândut cu fix 1.950 de euro, plus tot felul de taxe care încurcă viaţa celor ce dau bani pe artă.

Născut în 1954, ca pictorul Ştefan Râmniceanu anterior, deci iată un an bun în creatori, Aurel Vlad reuşeşte nu mai puţin de 5 mii de euro pentru un Noe contemporan, roşu şi cu un câine în braţe. Ion Irimescu, cu un proiect de vreo 40 cm pentru un Brâncuşi văzut ca un fel de dac pedestru, nu reuşeşte decât 1.400 de euro. Multe piese bune rămân neadjudecate, un Ştiubei se duce la 500 de euro, un portret în creion de Vasile Chinschi, dispărut şi el pe neaşteptate, în 2004, cu 400 de euro. Biju, vechiul, accesibilul L.A. Biju vinde două picturi, una după alta, cu câte 1.500 de euro. Imediat, dubla este repetată de Pericle Capidan, un pictor rar, dar acum cu o apariţie în forţă, care împarte cele 3 mii de euro în 1.200, o scenă cu crini şi pisici, şi 1.800 pentru o brodeuză albastră. În luna în care se împlinesc 140 de ani de la naşterea lui Octav Băncilă, Goldart a vândut un "Bătrân telal" cu 3.400 de euro. Doamna cu şal roşu nu s-a vândut. Înainte, un peisaj marin de Ion Pacea plecase la 1.500 de euro.

Mai avem pe lista de adjudecări un Schweitzer-Cumpăna de două mii şi o Michaela Eleutheriade de numai o mie. Adam Bălţatu, un cunoscut al licitaţiilor, a scos 1.500 de euro, dar o superbă lucrare în griuri reţinute de Piliuţă a ajuns la 4 mii. Tot cu 4 mii a plecat un Kimon Loghi, portret de fată, iar un Berea, americanul, a ajuns la doar o mie. Balcicul punctează cu un Ştefan Dumitrescu de 7 mii de euro, dar preţul cel mare este, tradiţional, ultimul, o revenire a vremurilor Cheller, care scoate din nou cifre mari şi nemeritate, acum 11.500 de euro.

Prima licitaţie Goldart din acest an a generat o senzaţie de continuitate a unei atmosfere care în alte ţări durează de sute de ani şi a intrat în genele naţionale. Adică profunzime şi gust, dacă mai vin şi banii, este aproape normal.