Stabilirea datei alegerilor parlamentare, în atenţia Curţii Constituţionale

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, ieri, la Curtea Constituţională legea adoptată la finalul lunii trecute, potrivit căreia Parlamentul urmează să stabilească data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi nu guvernul, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Actul normativ, iniţiat de PSD, ALDE şi UDMR, a fost adoptat în aceeaşi zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor.

În sesizarea transmisă către CCR, preşedintele Iohannis arată că, prin această lege, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei acestora, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data scrutinului.

"Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare. Cu alte cuvinte, orice situaţie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor şi, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar şi în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepţională, este posibil ca alte raţiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinţe asupra securităţii raporturilor juridice", se arată în sesizarea de necons­tituţionalitate.

O altă critică adusă actului normativ este că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituţie.

"Dacă Parlamentul nu adoptă legea de stabilire a datei alegerilor în termenul prevăzut prin legea criticată, acesta nu poate fi constrâns efectiv să-şi îndeplinească această obligaţie legală, întrucât în calitate de unică autoritate legiuitoare, deţine prerogativa exclusivă de apreciere asupra oportunităţii legiferării", se precizează în textul sesizării.

Preşedintele Klaus Iohannis mai atrage atenţia asupra faptului că, prin respectiva lege, au fost create inclusiv premisele prelungirii mandatului Parlamentului României printr-o lege adoptată chiar de Legislativul în funcţie.

"Din această perspectivă, spre deosebire de situaţia mandatelor autorităţilor locale, aşa cum a reţinut Curtea, în privinţa mandatului senatorilor şi deputaţilor, Parlamentul nu poate să adopte o lege de derogare prin care se poate ajunge, indirect, la prelungirea duratei normale a mandatului său. În concluzie, efectul prevederilor legea criticată este reprezentat chiar de posibilitatea prelungirii mandatului Parlamentului de către acesta, în alte situaţii decât cele stabilite în mod expres în Legea fundamentală. O astfel de prevedere este contrară nu numai dispoziţiilor constituţionale amintite referitoare la durata mandatului Parlamentului, dar afectează chiar rolul acestuia, încalcă principiul periodicităţii alegerilor, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale", arată Klaus Iohannis.

Potrivit actului normativ adoptat luna trecută, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

"În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor", arată actul normativ.

Conform acestuia, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.