Statul, restant la decontarea sumelor către furnizorii din energie

Statul s-a oprit cu plata decontării costurilor pe care le suportă furnizorii de energie pentru facturile emise pentru luna februarie 2023, au afirmat, ieri, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energiei Electrică din România (AFEER), în cadrul unei întâlniri informale cu reprezentanţii mass-media.

Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, a afirmat: "În ceea ce priveşte decontarea sumelor, mare parte din sumele solicitate pentru februarie 2023 au fost decontate. Pentru martie încă nu s-a decontat nicio sumă, dar am constatat că au mai rămas sume mici de decontat pentru facturile emise în noiembrie 2022. (...) Din calculele noastre, sumele restante la decontare se ridică între 1,4 miliarde lei şi 1,7 miliarde lei. Am făcut o estimare ce înseamnă pentru noi costurile financiare cauzate de această întârziere, costuri generate de împrumuturile pe care companiile le-au făcut la bănci pentru a acoperi golurile de lichidtate, de cash-flow. Aceste costuri financiare se ridică până acum la aproximativ 60 milioane lei şi reprezintă dobânzi şi comisioane bancare, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de aproape 17 lei/MWh livrat. În afară de aceste costuri, mai avem o problemă cu băncile generată de existenţa plafonului de decontare, plafon care ne pune în poziţie defavorabilă în relaţia cu banca privind decontarea sumelor. Simpla existenţă a unui plafon de preţ de decontare, de 900 lei/MWh, creşte profilul de risc al furnizorilor în raport cu băncile, ceea ce înseamnă costuri financiare mai mari. De asemenea, ordonanţa care a limitat sursele de decontare la sumele disponibile în Fondul de Tranziţie Energetică (n.red. - OUG 90/2023) ne slăbeşte şi mai mult poziţia la negocierile cu băncile. Asta înseamnă costuri de împrumut mai mari şi sume mai mici accesibile sub formă de credit. Problema apare deoarece Fondul de Tranziţie Energetică este alimentat din supraimpozitarea producătorilor şi traderilor. Or, în acest moment, din cauza suprataxării de 98%, activitatea de trading în domeniul energetic este suspendată în ţara noastră, nu prea mai există, iar sumele care ajung la fondul respectiv din trading sunt din contractele încheiate cu câţiva ani în urmă. Sperăm ca OUG 90/2023 să fie modificată în Camera Deputaţilor, care este for decizional, pentru ca decontarea să fie făcută de către stat într-un termen rezonabil şi nu în funcţie de disponibilităţile existente în Fondul de Tranziţie Energetică. Mai ales că sumele cu care este alimentat acest fond s-au redus considerabil. Astfel, dacă anul trecut fondul era alimentat cu 1 miliard lei pe lună, în 2023 el este alimentat cu maximum 600 milioane lei pe lună de către producători, iar din partea traderilor cu aproape zero lei pe lună faţă de cele 400 milioane lei pe lună din anul 2022. La producători, încasările au scăzut din cauza introducerii mecanismului de achiziţie centralizată la preţ fix de 450 lei/MWh. Traderii, cu 98% supraimpozitare pe marjă, nu prea mai tranzacţionează".

Practic este vorba despre o întârziere de şase luni, în contextul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a verificat cererile de decontare ale furnizorilor depuse până la 31 august 2023. Legat de decontarea sumelor rezultate din procedura de compensare-plafonare a preţurilor pentru consumatori, furnizorii de energie susţin că, dacă ar fi folosit cele 46 miliarde lei încasate anul trecut din energie pentru decontarea acestor sume şi nu doar cele 22 miliarde lei plătite, banii respectivi ar fi ajuns pentru decontarea tuturor facturilor emise până la 31 martie 2025, când expiră aplicarea ordonanţei de urgenţă privind plafonarea şi compensarea preţurilor din energie şi ar trebui să se revină la liberalizarea pieţei în acest domeniu.

Menţionăm că în primele 9 luni ale anului 2023 Ministerul Energiei a plătit compensaţii pentru furnizori, pentru consumul clienţilor noncasnici, de 5,619 miliarde lei, din care 2,462 miliarde lei numai în septembrie. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii le-a plătit furnizorilor, în primele 7 luni din anul curent, compensaţii de aceeaşi natură pentru consumul clienţilor casnici de 2,3 miliarde lei. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat în prima parte a lunii trecute că, la acel moment, datoria neplătită la zi a ministerului faţă de furnizori se cifra la 1,4 miliarde lei.

Reprezentanţii AFEER au acuzat şi legislaţia neclară cu privire la aplicabilitatea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile a căror cifră de afaceri anuală depăşeşte 50 milioane euro. Furnizorii de energie susţin că nu este foarte clar dacă ei sunt exceptaţi de la plata acestei taxe, din cauza termenului "exclusiv" folosit în textul de lege, cu privire la activitatea desfăşurată de companiile respective.

Preşedintele AFEER a spus: "Unii furnizori sunt şi producători, iar în viitor unii furnizori îşi vor relua şi activitatea de trading. Problema este termenul «exclusiv», deoarece nu cred că există companii în România care să aibă declarat un singur cod CAEN".

În ceea ce priveşte energia care va fi consumată anul viitor, furnizorii susţin că în acest moment există o incertitudine şi că până acum au fost tranzacţionaţi doar 1,5 Terrawaţi din consumul necesar pentru anul 2024.

Reprezentanţii AFEER s-au referit şi la acordurile de factoring tripartite promise de Ministerul Energiei pentru îmbunătăţirea lichidităţii furnizorilor, în contextul întârzierilor la plata compensaţiilor, Furnizorii susţin că nu s-a făcut nimic din cauză că statul a refuzat să garanteze juridic că le va plăti banii cuveniţi la finalul perioadei de graţie de 150 de zile. În acest fel, în caz de întârziere, băncile ar fi nevoite să se îndrepte în justiţie împotriva companiilor de furnizare. De aceea, ei consideră că toată această stare de lucruri va crea costuri suplimentare care în final se vor regăsi în facturile emise consumatorilor de către companiile din energie.

Obligativitatea folosirii e-Factura cu 1 ianuarie 2024 în relaţia business to business (B2B) le crează şi ea probleme furnizorilor, care sunt nevoiţi să urmeze atât normele stabilite de ANRE, cât şi pe cele ale ANAF.

Laurenţiu Urluescu a precizat: "Va trebui să ne asumăm un risc să vedem de unde e probabilitatea mai mică de a fi sancţionaţi cu amendă: de la ANAF sau de la ANRE. Pentru că, dacă emiţi factura aşa cum cere ANRE, rişti să fii amendat de ANAF, iar dacă o emiţi cum vrea ANAF rişti să fii sancţionat de ANRE. Probabil că vom emite factura conform cerinţelor anaf şi o vom trimite separat clienţilor, dar cu riscul sancţionării de către ANRE. Încă nu am luat o decizie în acest sens".

Mai mult, facturile B2B nu se vor mai trimite prin poştă şi furnizorii nu vor mai putea să emită facturi pentru prosumatorii persoane juridice, acestea din urmă fiind obligate să îşi emită facturile în platforma pusă la dispoziţie de ANAF.