Statul vrea să reia vânzarea acţiunilor Petrom către salariaţi

Autorităţile noastre vor să reia vânzarea acţiunilor Petrom către salariaţii companiei, ne-au declarat surse apropiate situaţiei, precizând că a fost începută o analiză a modalităţilor de transfer. Subiectul nu a mai fost în atenţia Guvernului din 2008, după debutul celebrului dosar al privatizărilor strategice, care a culminat cu recenta condamnare la închisoare a fostului ministru al Economiei, Codruţ Şereş. El a ininţiat, pe vremea când conducea Ministerul Economiei, procedura de vânzare, iscând o dispută asupra metodei potrivite: direct către persoanele fizice îndreptăţite sau prin intermediul Asociaţiei Salariaţilor, conduse de celebrul Liviu Luca.

Conform Legii de privatizare a Petrom, vânzarea unui pachet de maxim 8% din acţiuni către salariaţi va fi realizată la acelaşi preţ plătit de grupul OMV la momentul preluării pachetului majoritar al companiei, respectiv 0,0525 euro/titlu, dreptul de a achiziţiona acţiuni fiind deţinut de persoanele care la data de 26 august 2003 aveau calitatea de angajat al companiei. La acest preţ, salariaţii ar urma să plătească, în total, circa 235 milioane de euro, pentru întregul pachet.

În prezent, titlurile SNP sunt cotate la 0,392 lei/unitate (0,08 euro), fiind cu 67% mai scumpe decât preţul la care ar putea cumpăra angajaţii.

"Secretariatul General al Guvernului s-a ales cu foarte multe litigii, pentru că a întârziat vânzarea pachetului de maximum 8% din capitalul social al Petrom către salariaţi", ne-au spus sursele citate.

Dar dosarul privatizărilor nu a fost singurul care a izvorât din vechea intenţie de vânzare a acţiunilor Petrom.

Pe 31 ianuarie 2014, Liviu Luca, Gheorghe Şupeală, Ioan Bohâlţeanu, Nicolae Tănăsescu, Elena Petrovici, Zizi Anagnastopol, în calitate de reprezentanţi ai conducerii executive a SC PSV Company SA (fosta SC Petromservice SA) şi membri ai Consiliului Director al Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA - Petrom, la data faptelor, Reveica Davidescu şi Emil Nache, precum şi Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, în calitate de împuterniciţi ai societăţilor offshore Comac Ltd., Stone Com Ltd şi Elbahold Ltd, au fost acuzaţi de DIICOT, în această cauză, de iniţiere a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 2005 - 2006, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop iniţial obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin delapidarea acesteia.

Fondurile au fost folosite în dauna Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA şi implicit a membrilor săi, prin participarea offshore-ului Elbahold Ltd, controlat la acel moment de Vîntu şi ulterior de Luca, la majorarea de capital social al SC PSV Company SA (fosta SC Petromservice SA), acţiunile Asociaţiei Salariaţilor diminuându-se de la 50 la 25%, după cum susţin procurorii.

"Având în vedere că înfiinţarea Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA s-a realizat în scopul prevăzut de OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, iar prin Actul constitutiv, Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA avea ca scop principal «dobândirea şi distribuirea de acţiuni ale SNP Petrom SA, ale filialelor sale, precum şi ale societăţilor comerciale la care SNP Petrom SA este acţionar, în numele şi pentru salariaţii şi pentru membrii CA ai SNP Petrom SA», prin punerea în aplicare a planului infracţional, inculpaţii au prejudiciat patrimoniul Asociaţiei şi implicit a membrilor săi (74.475 persoane) cu suma de 41.213.717 de lei", a concluzionat DIICOT.

Prejudiciul a fost format din diminuarea valorii contabile a pachetului de acţiuni deţinut de Asociaţia Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin neparticiparea acesteia la majorarea de capital social al SC PSV Company SA. La acest lucru s-a adăugat acordarea de împrumuturi faţă de PSV, urmată de participarea Elbahold Ltd la majorarea de capital social, au precizat procurorii.

Astfel, majorarea capitalului social prin aportul Elbahold LTD, la data de 30 septembrie 2005, a determinat o scădere a valorii contabile a pachetului de acţiuni deţinute de Asociaţia Salariaţilor Petrom cu peste 41 de milioane de lei. Valoarea contabilă a pachetului de acţiuni a scăzut astfel de la 99,029,745 de lei la 57,816,028 de lei, după cum a calculat DIICOT.

Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor.

Asociaţia Salariaţilor Petrom a fost creată, cel puţin oficial, în octombrie 2000, de către Liviu Luca, liderul sindicatului din această companie al cărui principal consultant în afaceri a fost, după propriile mărturisiri, Sorin Ovidiu Vîntu.

Absolut anonimă în primii ani, asociaţia a ajuns în atenţia publicului după privatizarea Petrom din 2004, când a anunţat brusc faptul că peste 55.000 de oameni, angajaţi ai acestei companii din 2003 încoace, au cedat asociaţiei prin împuternicire notarială dreptul de a negocia şi a cumpăra cele 8% din acţiuni, scoase la vânzare, la vremea respectivă, de către Ministerul Economiei. În acest scop, asociaţia a creat un patrimoniu în vederea acumulării fondurilor necesare achiziţionării acestui pachet de acţiuni.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA. De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom.

Pe 27 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat definitiv pe fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a primit 4 ani cu executare.

Cea mai mare pedeapsă în dosar a fost dată de Instanţa supremă lui Stamen Stancev, care are de executat 5 ani şi 2 luni. Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Ziarul BURSA a relatat, recent, că cei doi au fost daţi în urmărire internaţională, după cum susţin surse judiciare. Se pare că celebrii spioni nu ar mai fi călcat prin România din 2007-2008, după ce au fost eliberaţi din arest preventiv, la proces fiind reprezentaţi doar de avocaţi. Stancev este cetăţean bulgar, iar Benyatov este cetăţean american.

În septembrie 2008, Asociaţia Salariaţilor Petrom, condusă de Liviu Luca, propunea ca pachetul de 8% din acţiunile companiei să fie vândut către salariaţi, dar nu în mod direct, aşa cum dorea, la vremea respectivă, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), motivând că transferul direct poate fi interpretat ca fiind "o îngrădire a dreptului garantat de Constituţia României la libera asociere". AVAS a susţinut ca vânzarea acţiunilor Petrom să se facă în mod direct către salariaţii companiei de la 26 august 2003, şi nu prin intermediul Asociaţiei.

Ziarul BURSA a relatat, în decembrie 2006, că uriaşul scandal al consultanţilor internaţionali implicaţi în marile privatizări din România pare că îşi are rădăcinile în confruntarea surdă a două grupări (una fiind Luca-Vîntu) care, până la un anumit moment, au purtat interese comune, dar au ajuns să se confrunte brusc după blocarea afacerii "8% din Petrom", evaluată, la vremea respectivă, la peste jumătate de miliard de euro.

Cine avea acces la tranzacţie primea, de fapt, gratis acţiunile, căci ele pe bursă valorau mai mult decât dublu faţă de preţul la care ar fi fost permis să fie subscrise de salariaţi. În bani, profitul total se ridica, atunci, la aproape 350 de milioane de euro.

Ca să poată cumpăra acţiunile, Asociaţia trebuia să mobilizeze 235 de milioane de euro. Astfel că, în august 2005, Asociaţia lui Luca a ajuns la un acord cu banca Credit Suisse First Boston (CSFB) pentru finanţarea tranzacţiei - banca aducea banii, iar profitul îi revenea în acţiuni. La capătul tranzacţiei, Asociaţia ar fi rămas cu 2%, iar banca cu 6%.

În bani, profitul celor două părţi reprezenta cam 90 de milioane de euro pentru Asociaţie şi, respectiv, 260 de milioane de euro pentru CSFB. Banca se afla în faţa celei mai mari afaceri din România, urmând să obţină un profit de 260 de milioane de euro la o investiţie de circa 580 de milioane de euro.

Credit Suisse First Boston devenea, astfel, un fel de cumpărător direct al acţiunilor statului în a doua etapă a privatizării. Ceea ce aşeza banca într-o poziţie de conflict de interese, căci strategia privatizării Petrom, care lasă pachetul de maxim 8% salariaţilor, fusese creionată, în 2003, chiar de Credit Suisse First Boston.

Din informaţiile de la Parchet rezulta că reprezentanţii băncii, Stamen Stantchev şi Michal Susak, au încheiat o înţelegere cu Asociaţia pentru cumpărarea celor 8%, încă din mai 2005.

În 2006, statul a decis să vândă acţiunile direct salariaţilor, dar nu a mai dus operaţiunea până la capăt.