STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI "ÎNTRE ZONA EURO ŞI ZODIA LEULUI" EDIŢIA A III-A / ADRIAN VASILESCU, BNR: "Am avut o strategie cu faţa la UE, ne trebuie o strategie cu faţa la zona euro"

Am avut, în 2007, o strategie cu faţa la UE, iar acum avem nevoie de o strategie cu faţa la Zona Euro, a spus Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a menţionat: "Noi, în România, am reuşit să închegăm un program şi să-l dezvoltăm cât de cât bine: cel pentru perioada 2000-2007, pentru că am sperat, am muncit şi am făcut eforturi ca să ajungem în Uniunea Europeană, în 2007. Am avut atunci o strategie de dezvoltare pe termen mediu care s-a făcut în felul următor: Guvernul a lucrat o lună în Palatul de la Snagov, acolo au venit toate sindicatele, patronatele, toate partidele şi reprezentanţii Parlamentului, iar Guvernul din 2000 a făcut apel la toate institutele Academiei. Mesajul a fost următorul: «Aţi vorbit despre strategii de sertar, de mii şi mii de pagini, veniţi cu ele». (...) S-a făcut o echipă (...), o selecţie, s-a pus în discuţie, au fost dezbateri furtunoase, iar la urmă au fost întrebate şi cultele religioase în legătură cu această strategie pe care o pregătea Guvernul. Strategia a fost semnată şi acum vă pot spune în premieră un lucru care mi s-a părut foarte inteligent atunci. Ea trebuia semnată de toate partidele parlamentare ca să poată fi primită la Comisia Europeană şi cineva a avut ideea ca primul să semneze Vadim Tudor. A fost foarte încântat de această întâietate care i s-a dat. A scos stiloul şi a semnat, iar după ce a semnat Vadim Tudor au semnat toţi, şi opoziţia, şi puterea, şi sindicatele, şi patronatele. Această strategie pe termen mediu a fost aplicată de trei guverne: Guvernul Isărescu în 2000, Guvernul Năstase între 2001 şi 2004 şi Tăriceanu până la 1 ianuarie 2007, când România a intrat în UE. (...) Eu gândesc că a fost un model de a face o strategie în această ţară, cu toate forţele, inclusiv patronatele. (...) Simţiţi astăzi vreun demers impus pentru o asemenea strategie, pentru o asemenea dezbatere?

Acum s-a făcut în jurul preşedintelui un grup pentru un proiect de ţară, observ că preşedintele se ţine de acest proiect, a invitat foarte multă lume la Cotroceni. Au fost câteva dezbateri, dar sper ca cercul să se lărgească, să se ajungă la instituţiile Academiei, la oamenii din această ţară care au ceva de spus, să se ajungă şi la cei care pierd voturi, dar şi la cei care pierd bani, dar să se ia o decizie. Nu va fi o altă soluţie mai bună pentru o strategie de ţară. Am avut atunci o strategie cu faţa la UE, acum am putea să avem o strategie cu faţa la Zona Euro".

Să vorbim despre o strategie a României este foarte important, dar nu suntem pregătiţi încă pentru acest lucru, a spus, ieri, în debutul discursului său, Adrian Vasilescu.

Domnia sa a precizat că viteza cu care creşte PIB-ul nostru, cea mai mare din Europa, nu este suficientă dacă nu avem şi un PIB stabil: "Avem cea mai mare viteză la creşterea PIB din UE, dar nu este suficient dacă nu ajungem să avem un PIB stabil. La educaţia financiară suntem ultimii în UE. Dacă nu schimbăm această paradigmă va fi greu să îndeplinim toate criteriile nominale pentru Zona Euro. Avem probleme şi cu convergenţa reală şi cu cea structurală. Problema se pune tranşant: vom intra în Zona Euro, atunci când vom fi pregătiţi, adică după ce vom îndeplini toate criteriile. Într-o Europă fără adăpost, cu două viteze, trebuie să mergem înainte către Zona Euro".

BNR nu se opune intrării României în Zona Euro, dar această decizie trebuie să fie una politică, potrivit specialistului, care a amintit că BNR a înfiinţat un comitet responsabil tehnic pentru intrarea în Zona Euro, în care a început să includă diverse minister, preşedinţia acestui comitet trebuind să fie deţinut de Guvern.

• Adrian Vasilescu: "Ţara noastră are nevoie în primul rând de o strategie de locuire"

Ţara noastră are nevoie în primul rând de o strategie de locuire, consideră domnia sa, menţionând: "Cred că avem nevoie de mai multe strategii. Noi avem un dar - aprindem un fitil, îl lăsăm să ardă un timp şi apoi îl stingem. Am avut o strategie de locuire în discuţie, o perioadă, şi totul s-a stins. Avem nevoie de o strategie pentru locuire, de la care să pornească alte strategii. Când vorbim despre locuire şi credit pentru locuinţe, acesta - creditul - este considerat duşmanul numărul unu. Se pot observa pe Facebook - punctul de întâlnire pentru naţiunea noastră - foarte multe fraze de genul «Debitorii sunt sclavii băncilor». Sigur că băncile mai au încă ceva timp ca să se maturizeze. (...) Lumea crede că băncile, în perioada 2004-2008, au avut bani cu ghiotura, au dat credite cu două mâini, lumea a luat cu zece mâini şi s-au făcut nenumărate case. Acum doi ani apărea informaţia că 900.000 de familii sunt în situaţia de a fi aruncate din casă pentru că nu şi-au plătit creditele, dar niciodată restanţele la creditele pentru case nu au depăşit 10%, nici în perioadele cele mai grele. Atunci, făcând un calcul, s-a ajuns la concluzia că s-au construit 9 milioane de case pe credite. Analizele de piaţă spun însă că toate creditele imobiliare nu sunt mai multe de 340.000, deci nu 9 milioane. Adică 340.000 de credite imobiliare din totalul de 7,4 milioane de credite".

Domnul Vasilescu a precizat că împrumuturile imobiliare s-au înmulţit odată cu implementarea programului Prima Casă, băncile având şi ele programe similare acestuia.

"Avem un deficit de 1 milion de case, iar la un asemenea deficit ne trebuie neapărat o strategie de locuire inteligentă, înţeleaptă, cu faţa la realitate", a mai spus consultantul BNR.

• Vasilescu: "Piaţa financiară este foarte disproporţionată, sectorul bancar ocupând o pondere mai mare de 90% din total"

Piaţa financiară este foarte disproporţionată, sectorul bancar ocupând o pondere mai mare de 90% din total, evidenţiază reprezentantul BNR, care se întreabă cum poate fi schimbată această structură.

Băncile sunt responsabile de foarte multe lucruri din economie, dar constituie şi un centru de finanţare pentru economie, mai atrage atenţia domnia sa, adăugând: "Din păcate, nici companiile româneşti nu au bonităţi. Avem 700.000 de companii în România, iar, din calculele făcute de BNR, din cele 700.000 circa 100.000 nu trimit bilanţul la Fisc; 100.000 nu există. Ce se întâmplă cu ele? Numai Dumnezeu ştie. Din cele 600.000 de companii care prezintă bilanţ anual, cam 40% au datorii mai mari decât întreaga lor avere. De unde sunt aceste datorii? Nu de la bănci, pentru că dacă ne uităm la analizele de piaţă o să vedem că băncile au dat mai multe credite populaţiei decât economiei reale, chiar şi aşa, la o populaţie cu bani puţini. Întrebarea este de unde vin aceste datorii? Foarte simplu. Patronii şi-au împrumutat companiile. Jumătate din aceste companii au pierderi în loc de profit. (...) Aşa cum sunt lucrurile organizate în economia noastră, patronii şi-au tras foarte multe fonduri fără să fie înregistrate din activitatea economică şi au acum bani să îşi împrumute propriile companii. Ele sunt datoare mai puţin la bănci şi mai mult la patronii lor".

În opinia specialistului, merită să ne gândim cum rezolvăm acest lucru, pentru că, înaintea oricărei strategii, aceasta este o mare problemă.