STUDIU: "La fiecare 8 minute, un român suferă un traumatism cranio-cerebral"

Numărul cazurilor cu traumatisme cranio-cerebrale (TCC) este în creştere în România. Cu o incidenţă de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, ţara noastră înregistează anual peste 60.000 de noi cazuri de TCC. Astfel, "la fiecare 8 minute, un român suferă un traumatism cranio-cerebral", potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.

Conform unui comunicat al al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care citează studii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), TCC reprezintă principala cauză de deces la populaţia tânără, cu vârste de sub 40 de ani, şi constituie cauza a aproximativ două treimi dintre decesele post-traumatice, fiind şi cel cel mai frecvent generator de handicap permanent post-traumatic.

Specialiştii atrag atenţia că toţi pacienţii cu TCC sever şi 75% dintre cei care au suferit o formă medie rămân cu dizabilităţi fizice şi psihice. Datele OMS arată că, 11,5 milioane de europeni care au supraveţuit unor TCC prezintă astăzi dizabilităţi fizice sau tulburări cognitive şi emoţionale. Principalele tipuri de leziuni cerebrale traumatice sunt: fracturile craniene, contuziile cerebrale, dilacerările cerebrale, leziunile axonale difuze, hematoamele extradurale, subdurale şi intracerebrale. Datele oficiale indică o incidenţă în creştere a traumatismelor cranio-cerebrale, 200-300 de cazuri de traumatisme craniene la 100.000 de locuitori, cu vârf de incidenţă la grupa de vârstă de 15-24 ani şi prevalenţa sexului masculin faţă de sexul feminin în raport de 2-4 la 1. În Europa, sunt aproximativ 245.000 de persoane spitalizate anual cu astfel de traumatisme, iar 66.000 dintre acestea mor din cauza complicaţiilor.

TCC constituie 36-40% din totalitatea traumatismelor, iar în asociere cu alte traumatisme ponderea lor creşte la 60-65% . Totodată, TCC în structura invalidităţii populaţiei constituie 25-30%. De altfel, 75% dintre persoanele care au decedat în urma accidentelor rutiere au suferit un traumatism cranio-cerebral. Cu o rată a deceselor în accidente rutiere produse de 92 de morţi la 1 milion de locuitori România este pe primul loc în UE, unde media acestui indicator este 52, potrivit datelor oficiale.

În timp ce mecanismele de producere a traumatismelor cranio-cerebrale sunt variate, cauzele cele mai frecvente sunt: accidentele auto, accidentele de muncă, traumatismele survenite în cursul practicării unor sporturi, agresiunile fizice, traumatismele prin arme de foc, se mai arată în comunicat.

Prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), a declarat: "Numărul traumatismelor cranio-cerebrale este în creştere din cauza mai multor factori. De la dezvoltarea industriei auto şi modul în care evoluează tehnologia în transport până la înmulţirea accidentelor domestice. Din datele pe care le avem, putem spune că în Europa incidenţa oscilează între 1,4 milioane şi 1,6 milioane, majoritatea victimelor ajungând să fie tratate în regim de urgenţă".

Studiile recente evidenţiază o legătură directă între condiţia socială şi producerea unui traumatism cranio cerebral. Cele mai multe dintre victimele traumatismelor sunt persoanele cu un venit scăzut şi o condiţie socială mai modestă, starea materială fiind considerată un factor de risc pentru traumatismul cerebral. La bărbaţi, se constată o incidenţă mai mare decât la femei. Toate acestea arată cât de importantă este neuroreabilitarea, la care, din păcate, România este încă deficitară, în principal din cauza lipsei specialiştilor, menţionează sursa citată.

"Traumatismele cranio-cerebrale trebuie tratate cu maximum de seriozitate şi atenţie deoarece au de nenumarăte ori implicaţii medico-sociale, economice şi juridice dintre cele mai grave . România se confruntă, însă, cu unele probleme în aceste cazuri. În primul rând este vorba despre un deficit mare de neuropsihologi. Nu avem specialişti în recuperarea memoriei. Nu este suficient doar să te poţi mişca din nou. Este cel puţin la fel de important să poţi comunica şi să te poţi reintegra în societate. În România există doar câteva centre în care pacientul este tratat de echipe multidisciplinare de neuroreabilitare. Ar fi nevoie de câte un centru în fiecare judeţ precum si de dezvoltarea unei comunitare de neuroreabilitare si a unui sistem alternative privat.", a adăugat Dafin Mureşanu.

Pentru toate acestea este, însă, nevoie de un efort bugetar considerabil. Cifrele arată că, în Germania, costul mediu pentru îngrijirea unui pacient cu traumatism cranio-cerebral se cifrează la peste 2.500 euro, în Spania la 2.800 euro, iar în Suedia la 3.000 euro.

Recuperarea tulburărilor funcţiilor cognitive (limbaj, percepţie spaţială, atenţie, memorie, calcul, praxie) se poate face cu ajutorul unei echipe multidisciplinare. TCC reprezintă un domeniu al recuperării neurologice aflat în dezvoltare continuă, care a mobilizat un interes deosebit în cercetare în ultimii ani. Tulburările cognitive menţionate anterior reprezintă consecinţe frecvent întâlnite după o leziune cerebrală dobândită. Traumatismele craniene grave produc tulburări mentale şi deficite neurologice severe. Crizele epileptice sunt frecvent întâlnite după fracturi craniene severe sau plagi craniocerebrale. Aproximativ 10-20% dintre pacienţii cu un TCC dezvoltă epilepsie posttraumatică, 38% arahnoidită, iar între 30 şi 90% hidrocefalie internă post-traumatică.

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înfiinţată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la iniţiativa profesorului Dafin Mureşanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, şi a prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, creeri unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înţelegere a proceselor neurobioligice endogene precum şi dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotectiei şi neuroregenerării.