Încrederea populaţiei în sistemul de învăţământ a scăzut la cote dramatice. Schimbările de miniştri, reformele eşuate, rezultatele slabe la examenele naţionale au dus la această stare de fapt. Nouă din 10 persoane din ţara noastră sunt de părere că şcoala nu îi pregăteşte suficient de bine pe elevi pentru construirea unei viitoare cariere, iar aproape jumătate dintre părinţi cred că fiul sau fiica lor va alege să lucreze în IT, potrivit unui studiu efectuat de şcoala privată Avenor College şi platforma online iVox.
Întrebaţi care sunt materiile pe care le-ar scoate din programa şcolară, 63% dintre părinţi au ales limba latină, în timp ce 45% au ales religia. Conform unui comunicat, oamenii susţin că nu este stimulată suficient gândirea creativă: "De asemenea, ei consideră că în orarul copiilor ar trebui să se regăseas-că materii precum dezvoltare personală, gândire creativă, bune maniere, public speaking sau leadership. (...) 5 din 10 români sunt de părere că roboţii şi tehnica vor înlocui forţa de muncă umană. Privind înspre viitor, 49,6% dintre români cred că fiul sau fiica lor va alege să lucreze în IT, în timp ce 25,6% sunt de părere că viitorii adulţi vor alege industria jocurilor pe calculator şi a inteligenţei artificiale".
Conform unui raport întocmit de World Economic Forum, peste 1 milion de meserii vor dispărea în următorii ani, însă vor fi înlocuite de alte 1,7 milioane de job-uri noi. În acest context, şcoala privată Avenor College şi platforma online iVox au realizat un studiu prin care şi-au propus să afle ce cred părinţii din ţara noastră despre meseriile viitorului, respectiv despre pregătirea de care copiii lor beneficiază în cadrul şcolii. Mai puţin de 25% dintre respondenţi consideră că medicina, construcţiile sau divertismentul ar putea reprezenta un interes pentru copiii lor. Pe de altă parte, printre cele mai populare meserii ale viitorului se numără cea de UX Designer, Spe-cialist E-Commerce, Data Architect, sau Psiholog.
Întrebaţi ce abilităţi ar trebui să dezvolte copiii în cadrul şcolii, astfel încât să se bucure de o carieră de succes, 8 din 10 respondenţi ai studiului au menţionat comunicarea, iar 7 din 10 au ales şi competenţele de gândire logică. Pe locul trei în topul importanţei se află abilitatea de analiză, urmate de managementul unei echipe.
Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu critică învăţământul autohton pentru faptul că pune accent pe memorare, la fel ca înainte de 1989, precum şi pentru faptul că nu încurajează autonomia intelectuală: "În România, eu nu eram premiant, pentru că aveam oroare de învăţământul românesc de dinainte de 1989. Cei care vă spun că era grozav mint sau nu ştiu ce spun. Era o închisoare şcoala românească. Aveam oroare de ea, iar în Franţa am simţit că înfloresc. Era o şcoală catolică, foarte strictă, foarte disciplinată. Însă am simţit, efectiv, că înfloresc, iar calităţile mele erau puse în valoare şi erau apreciate, ceea ce în România nu se întâmpla. Faptul că citeam filosofie, citeam istorie, că eram bun latinist era dintr-o dată un lucru pus în valoare". Paleologu consideră că nici după 1989 şcoala nu s-a schimbat din acest punct de vedere, deoarece nu este încurajată autonomia intelectuală, ci memorarea: "Eu cred că nu s-a schimbat pentru că am văzut la nepoatele mele că învăţau pe de rost aceleaşi comentarii pe care le-am învăţat şi eu pe de rost înainte de 1989. Mai e o problemă: cred că şcoala românească nu încurajează autonomia intelectuală. Nu te învaţă să gândeşti cu mintea proprie. Să nu confundăm autonomia cu subiectivismul, cu "Domnule, asta e părerea mea!'. Nu! Argumenteaz-o! Nu vedeţi cât de greu le vine oamenilor să dialogheze în societatea românească? De unde vine asta? Din faptul că nu am învăţat în şcoală să argumentăm. După părerea mea, toate discuţiile despre educaţie sunt absolut sterile. Şi proiectul preşedintelui... Numai lucruri fără fond. Pentru că nimeni nu pune problema rostului învăţământului. La ce serveşte educaţia? Răspunsul este: să creeze persoane autonome. Autonome intelectual, moral, profesional. Autonomia este scopul educaţiei. Şi eu aş mai adăuga spiritul civic. La fel, absent cu desăvârşire din societatea românească".