Performanţa Suediei de a exporta tehnologie de mediu este un mit, a declarat ambasadorul Suediei, Mats Aberg, care a atras atenţia că ţara sa face eforturi pentru a ajuta România şi Republica Moldova să coopereze, de pildă, în domeniul folosirii deşeurilor solide pentru încălzire.
Ambasadorul a explicat situaţia paradoxală în care se află Suedia. Chiar dacă are expertiză în domeniul tehnologiei de mediu, încă nu este performantă în a exporta această tehnologie. Totuşi, Suedia face toate eforturile pentru a împărtăşi experienţa pe care o deţine în domeniu. Un exemplu în acest sens sunt şi iniţiativele ambasadorului Suediei în România şi Republica Moldova. Mats Aberg a declarat, citat de NewsIn: "Am căutat soluţii concrete pentru folosirea deşeurilor menajere solide pentru încălzire. În loc ca oamenii să cumpere petrol sau cărbune, ei pot folosi anumite tipuri de deşeuri. Bineînţeles, pentru aceasta trebuie făcută o separare a deşeurilor inflamabile de cele ignifuge".
O altă propunere concretă ar fi, potrivit lui Aberg, folosirea materialelor biologice ca sursă regenerabilă de energie. Republica Moldova poate furniza astfel de materiale biologice, care pot fi transportate cu uşurinţă. Folosirea materialelor biologice ar reduce costurile producerii de energie pentru un oraş ca Focşani cu 50% şi ar avea un impact mult mai redus asupra mediului, a mai spus diplomatul. În plus, Suedia şi-a propus să ajute România pentru a accesa fonduri europene pentru proiecte de mediu.
Diplomatul suedez a vorbit şi despre compania "Use-it-all", care ar putea să gestioneze deşeurile solide folosite pentru încălzire în Tulcea, de exemplu. Mats Aberg a explicat: "Firma ar urma să funcţioneze prin finanţare offset. Altfel spus, dacă armata română va cumpăra avioane suedeze Gripen, suntem dispuşi să investim cel puţin 100% din costul acestor avioane multirol în astfel de proiecte de mediu. Avem un proiect foarte interesant de cooperare la Piteşti şi vizează tehnologii pentru purificarea apei. Cred că astfel de cooperări în domeniu sunt foarte benenefice pentru România şi Suedia. Cred că ne putem completa foarte bine".
De altfel, pe 15 decembrie, România şi Suedia au semnat un acord guvernamental care va facilita dezvoltarea şi diversificarea cooperării în domeniile energiei şi protecţiei mediului. Acordul prevede, în domeniul energiei, eficientizarea şi lărgirea reţelei energetice în plan naţional şi regional, dezvoltarea cooperării regionale, folosirea eficientă a resurselor energetice.
Ambasadorul a explicat şi care vor fi priorităţile Suediei în fruntea UE în ceea ce priveşte politica de mediu şi alte probleme ecologice. "Trebuie să luptăm ca reformele privind mediul şi proiectele ecologice să nu fie uitate şi lăsate deoparte din cauza crizei financiare", atrage atenţia Mats Aberg.
În viziunea lui Aberg, unele măsuri luate pentru protejarea mediului pot fi profitabile şi din punct de vedere financiar, pe termen lung, şi a oferit în acest sens două exemple: "Electrolux, o firmă suedeză, a fost prima companie care a folosit un gaz alternativ freonului pentru sistemele de răcire. Iniţial, Electrolux a pornit de la ideea de a găsi o modalitate prin care să nu mai polueze mediul, dar aceasta s-a dovedit a avea o profitabilitate comercială. Sistemul a fost transferat şi pe tehnologia folosită la maşini şi a dus la scăderea consumului de combustibil, ceea ce a răspuns unei cereri şi unei preocupări de pe piaţă".
Cel de-al doilea exemplu la care ambasadorul Suediei s-a referit este reprezentat de centralele care funcţionează pe bază de cărbuni: "Pot să înţeleg că Polonia este îngrijorată de obiectivele pe care şi le-a propus UE în privinţa reducerilor de CO2, pentru că are o economie bazată pe cărbune. Dar, există alternative. Suedia are, de exemplu, o companie de statcu expertiză în rafinarea tehnicii centralelor care funcţionează pe bază de cărbune. Este o investiţie viabilă din punct de vedere comercial. Acesta este un alt exemplu cum poate fi folosită gândirea ecologică într-un sens profitabil".