SUPLIMENT HIDROELECTRICA "Intenţionăm să devenim un actor activ în piaţa de furnizare a energiei electrice"

Reporter: Ce se întâmplă cu planurile de investiţii ale Hidroelectrica în perioada pandemiei? Criza Covid afectează felul în care vă derulaţi programele?

Bogdan Badea: Hidroelectrica nu a oprit investiţiile. Dimpotrivă, am considerat că trebuie să găsim o soluţie astfel încât să transformăm cumva situaţia creată de criza Covid în oportunitate, aşa că ne-am concentrat mai mult pe partea pre-investiţională a proiectelor. S-a muncit intern la proiectare şi la pregătirea de implementare a proiectelor noi, astfel încât să putem tura motoarele inclusiv pe partea de achiziţii.

Au existat, într-adevăr, scăderi de ritm la nivelul contractorilor, pe fondul pandemiei, însă am analizat fiecare situaţie în parte cu deosebită atenţie şi nu am permis niciun fel de întârzieri nejustificate.

Dincolo de criza covid, suntem într-o perioadă aflată sub semnul Pactului ecologic european "Green Deal". Este o perioadă de tranziţie către o producţie curată de energie, iar în cazul României, Hidroelectrica trebuie să fie pilonul acestei transformări. Asta înseamnă investiţii masive în următorii ani, investiţii care să fie susţinute şi prin acţiuni şi politici convergente ale tuturor autorităţilor. Vocea celor care doresc şi pot să investească, aşa cum suntem şi noi, trebuie să fie auzită. Nu pandemia este frâna reală, ci hăţişul legislativ, lipsa de predictibilitate, marea şi mica birocraţie, lipsa de coordonare a diverselor autorităţi atunci când vine vorba de proiecte de interes naţional şi a căror utilitate publică este de necontestat.

Un lucru pozitiv pe care l-am constatat în perioada stării de urgenţă este acela că deciziile pot fi luate rapid. Acesta este un moment din care şi noi, dar şi autorităţile, avem de învăţat. România are nevoie de simplificarea procesului birocratic pentru a-şi putea atinge ţintele de investiţii. Această debirocratizare trebuie să se mani­feste atât la nivel guvernamental, în ceea ce priveşte stabilirea politicilor publice sectoriale, cât şi la nivelul următor, al angrenajelor care asigură efectiv ducerea la îndeplinire a aces­tora.

Reporter: Către ce se îndreaptă interesul Hidroelectrica în următorii ani?

Bogdan Badea: Principalele iniţiative strategice ale Hidroelectrica de diversificare a portofoliului de afaceri definite pe termen mediu şi lung se împart în câteva direcţii majore: dezvoltarea portofoliului de producţie a energiei electrice prin includerea de capacităţi de producţie a energiei electrice din alte surse regenerabile de energie şi prin orientarea către alte secţiuni ale lanţului de valori energetice, dezvoltarea portofoliului de proiecte al companiei prin abordarea altor domenii economice conexe obiectului principal de activitate - inclusiv creşterea substanţială a portofoliului pe partea de clienţi finali, implementarea de activităţi de cercetare - dezvoltare în vederea introducerii de tehnologii noi la nivelul companiei.

Bogdan Badea: Am actualizat de curând strategia de investiţii a companiei, astfel încât să putem deveni un centru al schimbării şi tranziţiei către energie curată în România. Nu ne îndepărtăm nici măcar cu un pas de zona energiei regenerabile şi vrem să păstrăm intactă eticheta de companie verde pentru Hidroelectrica.

Pactul ecologic european presupune atingerea neutralităţii emisiilor de carbon în producerea de energie până în anul 2050. Pentru asta trebuie să acţionăm acum. Investiţiile în energie înseamnă ani pentru realizare şi eforturi financiare majore.

Hidroelectrica şi-a propus să aloce pentru perioada 2020-2030 suma de 26,04 miliarde de lei pentru finalizarea proiectelor în curs, dar şi pentru punerea în operă a unora noi. Avem de pus în funcţiune circa 240 MW putere instalată în obiective aflate în lucru - unele începute acum nişte zeci de ani, şi aici efortul nostru este acela de a finaliza cât mai urgent, aportul în producţia de energie fiind estimat la aproximativ 760 MWh/an.

În ceea ce priveşte investiţiile noi, ne-am propus să adăugăm în portofoliu 300 MW în parcuri eoliene on-shore şi 300 de MW în eoliene off-shore. Ne dorim realizarea unui nou proiect pe fluviul Dunărea, cu o putere instalată între 380 şi 601 MW, de unde estimăm o producţie anuală de până la 3.450 GWh. De asemenea, avem în vedere realizarea unei staţii pilot de producţie a hidrogenului, element chimic ce are potenţialul de a deveni com­bustibilul viitorului, vrem - de asemenea, să construim o centrală pe biomasă care să valorifice materialul lemnos adus de ape şi extras din fronturile de retenţie ale barajelor. Ne interesează, şi am prevăzut în strategia noas­tră, dezvoltarea unei reţele proprii de e-mobility care să răspundă numărului tot mai mare de utilizatori de vehicule electrice şi nevoilor acestora.

Realizarea integrală a planul inves­tiţional propus pentru perioada următoare poate aduce un plus de putere de 1.368,62 MW şi o producţie adiţională medie anuală estimată la 5.160,71 GWh/an.

În contextul discuţiei despre inves­tiţii aş vrea să demontăm o dată pentru totdeauna un mit: acela că energia hidro este una ieftină. Sunt multe voci care afirmă asta în spaţiul public, însă cei care susţin acest lucru nu înţeleg ce înseamnă dezvoltarea unui proiect hidro nou din punctul de vedere al costurilor reale şi a logisticii necesare. Realizarea unei amenajări implică - pe lângă studii preliminare, proiectare detaliată şi obţinerea unei multitudini de avize şi autorizaţii, lucrări complexe de construcţii, excavaţii, defrişări, îndiguiri şi taluzări, toate aceste des­făşurându-se de multe ori în zone montane greu accesibile. Costurile sunt mari, timpii de realizare şi punere în funcţiune sunt lungi, iar amortizarea investiţiilor se face pe parcursul unor zeci de ani.

În cel mai bun caz am putea vorbi de costuri mai reduse în cazul unor obiective amortizate deja, însă şi aici, în majoritatea cazurilor, este nevoie de modernizări şi retehnologizări, de asemenea foarte costisitoare.

Există o legătură evidentă între investiţii, un preţ corect al energiei, care - din punctul nostru de vedere, ar trebui stabilit de piaţa liberă prin mecanismul de cerere şi ofertă, şi predictibilitatea legislativă şi economică. Avem nevoie de acest echilibru ca să putem avansa în ritmul pe care ni l-am propus şi pe care ni-l dorim. Este nevoie de un parteneriat cu autorităţile astfel încât pe proiectele de interes major lucrurile să meargă cu o altă viteză decât în prezent. Avem nevoie de debirocratizare şi, aici, din fericire, am vazut că lucrurile pot să se mişte într-o direcţie bună.

Reporter: Liberalizarea pieţei de gaze din România a creat o serie de controverse cu privire la preţurile energiei către populaţie. Mai nou, din zona politică se fac presiuni pentru a pregăti rapid domeniul electricităţii pentru dereglementarea completă prevăzută pentru începutul anului viitor. Este Hidroelectrica pregătită pentru momentul liberalizării?

Bogdan Badea: Hidroelectrica a arătat deschidere către orice oportunitate de business, inclusiv către ideea de a furniza energie direct populaţiei la un preţ corect. Componenta aceasta de furnizare ne-a preocupat în ultimii ani, mai cu seamă după apariţia OUG 114, când am constatat că, deşi intenţia declarată a legiuitorului a fost aceea de a asigura o protecţie a populaţiei, acest lucru nu s-a întâmplat în realitate. Practic, prin reglementare, nu s-a făcut altceva decât să se transfere profitul marilor producători români către furnizorii de ultimă instanţă, beneficiile reale pentru populaţie fiind nule. V-a scăzut cumva factura de energie aşa cum se anticipa şi cum ar fi fost normal să se întâmple? Sunt sigur că nu.

Pe lângă această situaţie diverse instituţii ale statului au încercat să pună presiune pe Hidroelectrica în diverse forme astfel încat starea de fapt să nu fie adusă în atenţia publicului larg.

Soluţia pe care am văzut-o la acel moment a fost aceea de a veni pe piaţa concurenţială cu o ofertă pentru populaţie sub cea a preţului reglementat, astfel încât să arătăm că protecţia celor vulnerabili poate fi făcută şi altfel. Este o zonă pe care trebuie să existe însă şi o anumită coerenţă a politicilor guvernamentale, pe care să o putem urma, la rândul nostru şi în strategiile companiilor. Vrem energie ieftină pentru toată lumea sau sunt mai importante investiţiile? Dorim susţinerea bugetului de stat prin repartizarea unui profit consistent? Suntem capabili să facem un profil al consumatorului vulnerabil şi să ne organizăm astfel încât să răspundem necesităţilor acestuia în paralel cu continuarea programelor de dezvoltare ale companiilor? Acestea sunt câteva dintre chestiunile cu impact asupra felului în care se poziţionează Hidroelectrica în raport cu piaţa şi cu consumatorul final.

Hidroelectrica a dezvoltat an de an componenta de furnizare. Ca să vă dau un exemplu, dacă în 2018 furnizam undeva la 389 de Gwh/an către consumatorii finali, la nivelul anului 2019 am ajuns la 664 GWh. Practic, am reuşit sa dublăm cantitatea destinată clienţilor noştri, ceea ce arată, credem noi, intenţia Hidroelectrica de a deveni un actor activ în piaţa de furnizare a energiei electrice. Este nu doar "new business" pentru o societate care prin actul de naştere este producător de energie, ci şi o zonă pe care intrăm în competiţie cu jucători consacraţi, care utilizează o infrastructură creată în ani de zile. Avem într-adevăr mult de muncă şi ne pregătim pentru asta. Suntem conştienţi că avem multe provocări, pentru că astăzi, pentru a atrage un client, dincolo de un preţ competitiv, de servicii asociate sau servicii suport care să se muleze pe profilul social şi de consum al acestuia, ar fi naiv să ne imaginăm că preţul energiei este singura componentă care înclină balanţa deciziei unui client matur, cum este şi clientul român, de a semna un contract cu un furnizor. Din pacate, în această zonă nu există o competiţie reală atâta timp cât intri în concurenţă cu marii furnizori care beneficiază de infrastructuri extrem de bine puse la punct, în zeci de ani, şi care au moştenit portofoliile de clienţi de la fostele companii de stat ENEL/CONEL ELECTRICA. Este mult mai uşor să ţii clienţii într-o astfel de situaţie, mai ales că o bună parte a populaţiei încă nu este suficient de informată cu privire la posibilitatea schimbării furnizorului şi implicaţiile acestui demers. Adevărata provocare este aceea de a atrage clienţi noi construind o infrastructură de la zero. Este o competiţie inegală şi cred că aici se poate face mult mai mult din punct de vedere al reglementărilor şi al legislaţiei incidente, astfel încât să avem cu adevarăt o piaţă şi o ofertă diversificată.

Plecăm însă de la câteva avantaje competiţionale: avem un produs propriu, la un preţ accesibil şi ne bucurăm de eticheta de companie verde 100%. De aici pornim. De aici intenţionăm să ne lansăm pe un nou drum pe care îl sperăm încununat de succes.

Schimbarea în sine a furnizorului nu este o chestiune complicată, nu este nici o tragedie, nu creează probleme tehnice sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică, aşa cum în mod eronat s-a înţeles în anumite situaţii. Este o chestiune extrem de facilă, la îndemâna fiecăruia dintre noi, un pas de făcut astfel încât preţul energie electrice în bugetul familiei să fie unul cât mai mic.

Reporter: Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Ilie, patronul şi protectorul energeticienilor. Aţi dori să transmiteţi un mesaj celor din această breaslă?

Bogdan Badea: Vreau în primul rând să îi felicit pentru modul exemplar în care îşi fac datoria în fiecare zi. Am văzut în perioada de criză, când s-a lucrat în condiţii speciale şi a fost nevoie de izolare la locul de muncă, forţa acestei echipe, dăruirea şi altruis­mul. Sunt oameni extraordinari, oameni pe care cu toţii ne putem baza. Acum, la ceas aniversar, doresc să urez tuturor energeticienilor bine deplin, spor în toate şi sănătate!

Noi, energeticienii de la Hidroelectrica, avem în această perioadă mai multe motive de sărbătoare. Anul aces­ta, pe 1 iulie, s-au împlinit 60 de ani de la înfiinţarea Întreprinderii Centrale Hidroelectrice (ICH) Bistriţa, care - prin Hotărârea 837/1960 a Consiliului de Miniştri, a primit atribuţii de beneficiar al primelor lucrări hidroenergetice din România, realizate pe râul Bis­triţa. Acumularea Izvorul Muntelui şi Barajul de la Bicaz au stăvilit atunci apele schimbând în bine nu doar geografia locului, ci şi viaţa oamenilor. A fost un moment de început, un act de naştere, pentru că punerea în operă cu responsabilitate şi profesionalism a acestor obiective a dus la formarea unei adevărate şcoli a hidroenergeticii româneşti, ale cărei valori s-au perpetuat la început în zona Moldovei, pentru ca apoi să cuprindă toată ţara. Felicitări şi la mulţi ani tuturor!

Reporter: Vă mulţumesc!