SUPLIMENT IC&T "Pandemia a dezvăluit două probleme majore - una de infrastructură şi una de competenţe"

Reporter: Sectorul de IT&C a crescut puternic în pandemie, perioadă în care interesul pentru platformele de întâlniri şi cursuri online a fost enorm. Care a fost evoluţia acestei pieţe în 2020?

Evelina Necula: Ecosistemul startup-urilor tech din Europa a atras, în 2020, investiţii de 42,8 miliarde euro, un nou record anual, în creştere cu 14,8% a valorii faţă de recordul anterior stabilit în 2019, conform PitchBook. Acestea au luat forma a 9.341 de tranzacţii. În România, un raport al EY evidenţiază creşterea cu 27% a numărului total al rundelor de finanţare, cât şi cu 20% a capitalului local atras. Cu o valoare medie de aproximativ jumătate de milion de euro per rundă, 2020 a fost cel mai activ din ultimii trei ani, în ceea ce priveşte investiţiile de tip seed. Ca parte a acestui fenomen, întrucât Kinderpedia a atras o investiţie de tip seed în 2020, suntem optimişti cu privire la potenţialul de creştere al ecosistemului, care se va demonstra în următorii ani. Mai mult, salutăm participarea investitorilor locali, atât de tip VC, cât şi angel investors şi implicarea acestora în startup-uri cu impact social din sectoare emergente precum edtech sau healthtech.

Coroborate cu un sprijin strategic din partea autorităţilor, aceste investiţii pot să accelereze transformarea societăţii cu ajutorul tehnologiei şi să aducă un răspuns prompt şi eficient la unele dintre cele mai apăsătoare probleme cu care se confruntă astăzi sănătatea, educaţia şi nu numai. Instituţiile statului pot contribui la validarea şi scalarea unor soluţii inovatoare din zona startup-urilor autohtone, prin parteneriate si proiecte pilot, dar mai ales prin permiterea accesului acestora la o piaţă liberă, competitivă, în care să îşi poată demonstra valoarea şi impactul.

Reporter: Se poate vorbi de oportunităţi şi dezavantaje generate de pandemie pentru sectorul în care activaţi?

Evelina Necula: Pandemia a acţionat ca un agent de digitalizare în numeroase sectoare ale economiei şi societăţii. Pentru că educaţia a fost unul dintre domeniile cel mai puternic afectate de lockdown şi de restricţiile ce au urmat, nevoia de conectare cu ajutorul tehnologiei a dus la o mai mare deschidere faţă de soluţiile digitale existente. Oportunităţile pe care le-a deschis pandemia s-au materializat într-o mai bună înţelegere a nevoii de digital şi de inovaţie, atât pentru actul propriu zis de predare-învăţare, care trebuie să se reinventeze şi să păşească în secolul 21, cât şi pentru simplificarea proceselor administrative la nivelul şcolii şi pentru relaţia dintre dascăl şi familie, ca piloni principali în evoluţia şcolarului sau a preşcolarului.

Pentru Kinderpedia, criza Covid 19 a venit ca o provocare de a ne adapta la noile nevoi ale educaţiei şi de a ne demonstra impactul la scară largă. Încă din 2019, începusem un demers de scalare a soluţiei noastre către educaţia publică, ceea ce ne-a familiarizat un pic cu modul de lucru al şcolilor şi grădiniţelor de stat. Când a debutat lockdown-ul, ne-a luat 5 zile să integrăm pe Kinderpedia un modul de predare video la distanţă şi să le permitem profesorilor să se conecteze cu clasa lor de oriunde. Oportunitatea a fost aceea de a continua, în pas accelerat, dezvoltarea funcţionalităţilor de clasă virtuală la care începusem să lucrăm încă din vara anului 2019, când am lansat catalogul virtual. A urmat în scurt timp lansarea modulului de teme, care este astăzi unul dintre cele mai intens folosite, atât de către utilizatorii Kinderpedia din sectorul public, cât şi din cel privat. În prezent, sunt înregistraţi pe Kinderpedia peste 150.000 de utilizatori din 2000 de şcoli şi grădiniţe din România şi din lume. Aproximativ 80% dintre utilizatori folosesc astăzi platforma gratuit.Un pas decisiv în evoluţia ulterioară a platformei l-a constituit decizia luată la începutul lunii martie 2020, când am oferit Kinderpedia gratuit şcolilor publice, fără alte clauze şi condiţii, pentru a fi utilizată până la finalul anului şcolar. Mai mult decât atât, am selectat 11 module - cele mai utile profesorilor - şi le-am oferit gratuit pe viaţă. Toate acestea s-au concretizat într-un protocol semnat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe 19 martie 2020.

Dezavantajele aduse de aceasta criză sunt legate de modul în care ea a afectat educaţia privată în ultimul an. Am făcut eforturi mari pentru a fi alături de clienţii şi utilizatorii noştri în momentele dificile pe care le-au traversat şi le traversează încă, în acest context lipsit de predictibilitate. O provocare pe care am înfruntat-o cu toţii vine din modul centralizat şi directiv în care Ministerul Educaţiei a răspuns acestei crize, îndrumând şcolile şi chiar grădiniţele publice către două soluţii tehnologice globale de la Google şi Microsoft, lipsite de suport local pentru profesori şi neadaptate nevoilor specifice ale educaţiei din România. Impunerea unei tehnologii sau a alteia, fără consultarea utilizatorilor, duce la un grad mai slab de adopţie şi utilizare ulterioară a acesteia, ceea ce s-a şi văzut recent, când, puse în faţa valului trei al pandemiei, autorităţile au trimis educaţia într-o vacanţă de o lună, ca soluţie "de avarie". Această decizie reflectă nivelul slab de performanţă al şcolii online, la nivel naţional şi atitudinea de rezistenţă a profesorilor în faţa instrumentelor şi resurselor insuficiente care le-au fost puse la dispoziţie.

Această pandemie a dezvăluit două alte probleme majore, una de infrastructură şi una de competenţe. La nivel de infrastructură, deşi a trecut deja un an de la debutul crizei, ne confruntăm încă cu lipsa de acces la internet în numeroase localităţi, dar şi cu insuficienţa mijloacelor tehnologice pentru scoli, profesori şi elevi, atât de necesare pentru a se conecta şi a lucra online. La nivel de competenţe ale cadrelor didactice, cu tot efortul depus de toţi actorii implicaţi, inclusiv de societatea civilă, considerăm că mai avem mult de lucru până când vom putea vorbi despre profesori digitali, peste tot în România.

Reporter: Există modificări semnificative ale raportul cerere-ofertă în ultimul an?

Evelina Necula: În 2020 a crescut nevoia de soluţii digitale în domeniul educaţiei. Spre deosebire de anii precedenţi, am remarcat o recunoaştere şi o mai bună înţelegere a acestei nevoi, atât la nivelul şcolilor, cât şi al profesorilor. Pentru a vorbi de cerere, educaţia trebuie să fie finanţată şi piaţa să fie liberă şi transparentă, astfel încât utilizatorii, adică şcolile, să poată face un proces de achiziţie obiectiv, pe criterii de performanţă. În contextul în care Ministerul Educaţiei a trimis toate instituţiile publice de învăţământ exclusiv către platforme gratuite, nu putem vorbi încă de o piaţă edtech pentru educaţie, cel puţin, la nivelul educaţiei publice. Dacă ne referim la piaţa educaţiei private, ne-am bucurat să vedem că recunoaşterea caracterului inovator şi a impactului social de care s-a bucurat Kinderpedia în ultimii doi ani ne-a făcut soluţia preferată de prestigioase şcoli româneşti, dar şi de francize educaţionale internaţionale precum Maple Bear. Pentru cei din urmă, suntem deja sistem unic de operare în două regiuni - Europa Centrală şi de Est şi Emiratele Arabe Unite.

Reporter: În activitatea dumneavoastră, ce probleme întâmpinaţi şi ce rezolvări vedeţi pentru soluţionarea acestora?

Evelina Necula: Dacă eşti profesor în România astăzi, e o probabilitate foarte mare să nu fi participat niciodată la un dialog serios despre oportunitatea folosirii tehnologiei în educaţie. Faptul că s-au închis şcolile într-o zi şi că, după o vreme, s-a trimis o circulară să meargă toată lumea pe o platformă sau alta nu rezolvă problema motivaţiei, care este, momentan, una circumstanţială. Am vorbit frecvent despre nevoia de a se comunica la scară largă ce poate aduce bun tehnologia în educaţie. Un astfel de discurs, însoţit de o pregătire temeinică a dascălilor şi de instrumente adaptate nevoilor acestora ar putea reduce semnificativ rezistenţa pe care o vedem astăzi în utilizarea tehnologiei.

Şcoala online, aşa cum s-a făcut ea până acum în majoritatea şcolilor, a adus frustrare şi oboseală, atât la profesori, cât şi la elevi şi familii. Ca tehnologia să devină un partener pentru educaţie pe termen lung, e nevoie ca toţi cei implicaţi să îi înţeleagă beneficiile. Le menţionez pe scurt aici: acces neîngrădit la educaţie de calitate, curriculum relevant, cu conţinut interactiv, învăţare personalizată, suport şi resurse variate pentru actul de predare, feedback prompt, individualizat pe nevoile fiecărui copil, evaluare corectă, obiectivă şi transparentă, eficienţă la nivelul proceselor administrative şi comunicare eficientă cu familia. Dacă ne uităm şi mai departe, tehnologia ne poate ajuta să corectăm câteva dintre tarele educaţiei din România - rata mare a abandonului şcolar, analfabetismul funcţional. Nu în ultimul rând, ea poate să îmbunătăţească statutul profesorului, în şcoală şi în societate. Privind către ţinta noastră şi către drumul critic ce ne poate duce acolo, cred că două intervenţii la nivel macro ar fi binevenite. Pe de o parte, o piaţă deschisă a soluţiilor tehnologice pentru educaţie, cu standarde de valoare obiective şi criterii de achiziţie transparente şi eficiente ar stimula un mediu concurenţial de care ar beneficia utilizatorii - şcolile, profesorii, elevii, sistemul de învăţământ, în general. Pe de altă parte, stimularea unui ecosistem edtech dinamic va duce la validarea impactului soluţiilor tehnologice construite în România şi va permite scalarea acestora, atât la nivel naţional, cât şi peste hotare. Astfel, antreprenoriatul local şi inovaţia românească vor aduce mai multă valoare economiei locale, dar şi societăţii. Mai rămân de menţionat, între probleme, infrastructura tehnologică deficitară la nivelul educaţiei din România - accesul la internet şi dotarea cu dispozitive tehnologice a şcolilor, dar şi a familiilor. Acesta este un domeniu de intervenţie strategică pe care sperăm ca autorităţile să îl adreseze măcar până la toamnă.

Reporter: Punctual, pe domeniul dumneavoastră, cum apreciaţi cadrul legislativ şi măsurile adoptate de autorităţi pentru susţinerea mediului de afaceri în pandemie?

Evelina Necula: În cazul Kinderpedia, putem vorbi mai degrabă de sprijinul pe care l-am oferit în ultimul an. Cu toate acestea, vedem un potenţial uriaş de a creşte domeniul edtech local cu sprijinul autorităţilor şi de a ne maximiza impactul în educaţie şi apoi în societate. Pentru ca acest potenţial să se materializeze, revenim la cele două recomandări de mai sus: o piaţă a soluţiilor pentru educaţie deschisă, cu criterii de valoare şi standarde de achiziţie, dar şi o orientare strategică a autorităţilor către stimularea ecosistemului edtech local, ca partener în transformarea educaţiei.

Reporter: Care au fost măsurile abordate de companie pentru a face faţă provocărilor pandemiei de Covid-19? Ce obiective de investiţii derulaţi în acest moment şi care este bugetul alocat?

Evelina Necula: Am vorbit mai sus despre cum am adaptat produsul, în doar câteva zile, ca să răspundă noilor nevoi ale profesorilor şi elevilor. Ca să ţinem pasul cu numărul în creştere al utilizatorilor şi să le oferim suport în timp real, am crescut echipa. Ne-am maximizat resursele printr-o nouă rundă de finanţare, de aproximativ jumătate de milion de euro, pe care am realizat-o la mijlocul anului 2020. Aceasta ne oferă premisele necesare pentru a ne atinge următoarele obiective, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea produsului, cât şi accesarea de noi pieţe. Lucrăm în prezent la un modul de evaluare a progresului şcolar, dar şi la extinderea Kinderpedia în Portugalia, Elveţia, UK etc. Pe lângă rolul de facilitatori ai conectării, ne străduim să fim şi o sursă utilă de informaţie şi inspiraţie pentru profesori, cu ajutorul conferinţelor şi al atelierelor organizate, prin intermediul social media şi al blogului Kinderpedia.

Reporter: Care este cifra de afaceri realizată în 2020 comparativ cu anul anterior şi ce estimări aveţi pentru 2021?

Evelina Necula: 2020 ne-a adus un rezultat financiar dublu faţă de 2019. Am încheiat anul cu venituri de aproximativ 200.000 euro, dar şi cu un număr de peste 150.000 de utilizatori, dintre care mai mult de 80% folosesc Kinderpedia gratuit. Pentru anul în curs ţintim o cifră de afaceri de 1.000.000 de euro.

Reporter: Consideraţi că organizarea evenimentelor/cursurilor exclusiv online va fi o constantă în viitor şi cât de pregătit este domeniul să susţină acest lucru?

Evelina Necula: Întâlnirile online vor rămâne un fenomen în societate, atât în educaţie, cât şi în business şi în Horeca, ceea ce accentuează importanţa dezvoltării de soluţii sustenabile pentru nevoile de conectare ale acestor sectoare şi nu numai.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare?

Evelina Necula: Tehnologia transformă educaţia în toate formele ei, iar fenomenul este ireversibil. Din fericire! Conţinutul predării este influenţat de noile tehnologii digitale, atât în profunzime, cât şi ca mod de prezentare. Felul în care comunicăm şi ne organizăm în raport cu şcoala este şi el reinventat de tehnologie şi creează un mediu de lucru digital, personalizat şi sigur, pentru fiecare utilizator. Anul de pandemie pe care tocmai îl lăsăm în urmă ne-a determinat să regândim modul în care elevii au acces la educaţie şi tehnologia a demonstrat că poate fi un facilitator, prin instrumente complete de clasă virtuală. Evaluarea şi monitorizarea progresului şcolar vor fi profund transformate de tehnologie. Chiar acum lucrăm la un modul nou Kinderpedia, care le va permite dascălilor să înregistreze progresul copiilor şi să îl împărtăşească cu familiile. Dacă ar fi să mă refer la o singură tehnologie, cred că inteligenţa artificială va aduce foarte multă valoare educaţiei, prin personalizarea conţinutului educaţional în funcţie de progresul individual al fiecărui elev.

Reporter: Vă mulţumesc!