Suprimarea Cambridge Analytica

Firma de consultanţă Cambridge Analytica, acuzată că a accesat ilegal datele a zeci de milioane de utilizatori, a depus cerere de intrare în insolvenţă în Marea Britanie şi îşi va în­ceta activitatea.

Având în vedere uriaşul scandal provocat, acesta părea pasul firesc. Desigur nu există o garanţie că "minţile" care au stat în spatele Cambridge Analytica nu se vor muta în altă parte, unde îşi vor rafina tehnicile de manipulare, dar cert este că după toată aceas­tă poveste, oamenii au devenit mult mai atenţi atunci când permit accesul către datele personale. De altfel, atitudinea conducerii acestei companii nu indică nicidecum urme de regret, ba din contra. Potrivit companiei, citată de BBC, în pofida încrederii în corectitudinea comportamentului etic şi legal al angajaţilor, asediul presei a îndepărtat toţi clienţii şi furnizorii acesteia: "În ultimele câteva luni, Cambridge An­a­lytica a fost subiectul unor acuzaţii nefondate şi, în pofida eforturilor companiei de a corecta percepţia, a fost defăimată pentru activităţi care nu doar că sunt legale, dar sunt şi acceptate drept o componentă standard pentru publicitatea online atât în mediul politic, cât şi comercial".

Conform informaţiilor oferite de Facebook, datele a circa 87 de milioane de utilizatori ai reţelei de socializare au fost obţinute prin intermediul unei aplicaţii şi transferate firmei de consultanţă politică, care le-a folosit printre altele şi în 2016, în timpul campaniei electorale din Statele Unite. De asemenea, Cambridge Analytica este investigată în Marea Britanie de Parlament şi de autorităţile de reglementare sub acuzaţia unor activităţi ilegale în campania privind referendumul pe tema apartenenţei ţării la Uniunea Europeană.

A existat o întreagă dezbatere în mediul online legată de accesarea unor aplicaţii contra oferirii datelor personale. Există voci care susţin că atâta timp cât anumite jocuri / aplicaţii nu pot fi folosite contra cost, ci doar prin permisiunea accesului la datele utilizatorului, atunci este evident care este tendinţa şi ce se urmăreşte cu adevărat. Cu ajutorul acestor date, companiile de consultanţă precum Cambridge Analytica pot elabora mesaje personalizate în numele unui partid politic şi pot influenţa astfel electoratul. Acelaşi lucru se poate face şi pentru o firmă care doreşte să-şi vândă produsele. După ce aceste practici au ieşit la lumină, în luna aprilie, utilizatorii au putut consulta lista aplicaţiilor pe care le folosesc şi ce informaţii au oferit aces­tora, existând opţiunea de închidere a res­pectivelor aplicaţii. Săptămâna aceasta, conducerea Facebook a anunţat că va introduce noi funcţii, printre care şi "clear history", care va permite utilizatorilor să şteargă istoricul de navigare.

Audiat de comisiile de Comerţ şi Juridică ale Senatului american, Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a confirmat că date ale utilizatorilor Facebook au fost vândute de profesorul Aleksander Kogan (cercetător la Universitatea Cambridge aflat la originea unei aplicaţii folosite cu scopul de a culege datele a zeci de milioane de utilizatori Face­book) şi altor companii, în afară de Cambridge Analytica şi şi-a asumat răs­punderea pentru acest scandal: "Nu este suficient să conectăm oamenii, trebuie să ne asigurăm că acele conexiuni sunt pozitive. Nu este suficient să le oferim oamenilor o voce, trebuie să ne asigurăm că ei nu folosesc această voce pentru a le face rău altor oameni sau pentru a răspândi informaţii eronate. Nu este de ajuns să le oferim oamenilor control asupra informaţiilor lor, trebuie să ne asigurăm că dezvoltatorii cărora ei le oferă aceste informaţii le protejează, de asemenea. În consiliul Facebook, avem responsabilitatea nu doar de a construi instrumente, ci de a ne asigura că aceste instrumente sunt folosite pentru a face bine. Va dura ceva timp să realizăm toate schimbările pe care trebuie să le facem, dar eu sunt hotărât să reuşim. Acest demers include modul în care protejăm informaţiile oamenilor şi în care să salv­gardăm alegerile din lume".

Pe de altă parte, Mark Zuckerberg a fost invitat, din nou, în faţa parlamentarilor britanici pentru a fi audiat. Penalizările pentru sfidarea Parlamentului sunt multiple; una dintre ele, care i-ar putea fi aplicată şi lui Zuckerberg, dacă va refuza invitaţia, ar fi să petreacă o noapte în turnul cu ceas al Palatului Westminster, dar cel mai probabil poate primi cel mult o amendă.

Imediat după apariţia scandalului, pe 19 martie, cotaţia acţiunilor Facebook a înregistrat o scădere semnificativă, la deschiderea bursei de pe Wall Street. La o oră după debutul tranzacţiilor la bursa de la New York, acţiunile Facebook înregistrau o scădere de peste 7%, o pierdere de 40 de miliarde de dolari. Aceasta a fost cea mai mare scădere procentuală înregistrată într-o singură zi de titlurile Facebook după luna septembrie 2014. Treptat lucrurile au început să-şi revină, pe 26 aprilie, acţiunile Facebook au urcat cu 7,1% recuperând declinul declanşat de dezvăluirea făcută în martie.

Ieri, CEO-ul WhatsApp, Jan Koum, a anunţat că părăseşte compania Facebook, care a achiziţionat aplicaţia de mesagerie în urmă cu 4 ani. Decizia a fost luată în urma scandalului privind confidenţialitatea datelor, existând informaţii că şi alte personaje - cheie din conducerea Facebook vor părăsi compania.

Scandalul Cambridge Analytica a izbucnit în luna martie. Atunci a fost raportat faptul că firma susţinută de Robert Mercer, simpatizant al lui Donald Trump, condusă în trecut de Steve Bannon, fost consilier al actualului preşedinte american, a obţinut informaţii personale ale 50 de milioane de utilizatori Facebook fără a avea permisiunea.

Aceste informaţii au fost folosite pentru a influenţa procesul electoral din 2016. Ulterior cifra s-a dovedit a fi mult mai mare, iar Facebook a trans­mis că utilizatori afectaţi sunt din Statele Unite, Filipine, Indonezia, Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Conform datelor reţelei de socializare, peste 112.000 de cetăţeni din ţara noastră ar fi fost victimele scurgerii de date de la Facebook către Cambridge Analytica.