TABAC 2014 / CORNELIA LEŢICAI, ASOCIAŢIA ORGANIZAŢIA PROFESIONALĂ PE FILIERA TUTUN: "Cultivarea tutunului a fost reluată, în anumite judeţe ale ţării"

• "Lipsa posibilităţii ca agricultorii care cultivă tutun la noi să fie instruiţi de specialişti calificaţi pe acest sector este unul dintre punctele nevralgice ale domeniului"

În unele judeţe ale ţării noastre, cultivarea tutunului a fost reluată, după mai bine de 20 de ani, potrivit Corneliei Leţicai, preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun.

Domnia sa ne-a spus că zonele de top unde se cultivă tutun sunt judeţele Alba şi Mureş, dar că există regiuni în Sud-Estul ţării unde a început să se cultive cu succes această plantă: "Menţionez judeţe precum Vaslui şi Galaţi, unde cultivarea tutunului a fost reluată în anul 2011. Această activitate agricolă nu mai fusese practicată în zona Moldovei de dinainte de 1989".

Doamna Leţicai subliniază că România nu se poate raporta la ţările mari cultivatoare de tutun din Europa, fiind mult în urma lor, dar menţionează că acest lucru nu este neapărat unul negativ: "Este de preferat un proces de creştere mai lent, dar sigur".

Cornelia Leţicai ne-a declarat: "Când vine vorba despre cantităţile recoltate, trebuie să avem în vedere faptul că, pentru mai bine de 80% dintre cultivatori, această experienţă este relativ nouă. Mai avem încă multe de învăţat, iar faptul că până acum fiecare s-a orientat după puţinele informaţii pe care le-a putut obţine de pe internet sau de la cultivatori mai vechi şi-a pus în mod clar amprenta. De altfel, lipsa posibilităţii ca agricultorii care cultivă tutun la noi să fie instruiţi de specialişti calificaţi pe acest sector este unul dintre punctele nevralgice ale domeniului. Tehnologia actuală, care reduce consistent volumul de muncă, este destul de scumpă şi nu foarte la îndemâna oricui. Asta împinge majoritatea cultivatorilor să apeleze la improvizaţii şi metode alternative, care nu dau întotdeauna rezultatele aşteptate. În acest domeniu, este de ajuns un pas greşit pentru a risca să pierzi toată investiţia".

Greutăţile cu care se confruntă cultivatorii de tutun sunt mult mai numeroase decât cele pe care le au cultivatorii de cereale, susţine domnia sa, afirmând că volumul foarte mare de muncă manuală necesară se regăseşte în costuri de producţie foarte ridicate.

"Subvenţiile nu sunt suficiente pentru a acoperi aceste costuri", potrivit Corneliei Leţicai, care apreciază: "Ajutorul de stat pentru un hectar de tutun, începând cu anul 2010 - când acordarea acestuia a fost decuplată de producţie -, dincolo de faptul că a fost redus drastic, a bătut pasul pe loc, în ultimii patru ani. Totodată, se pare că acest domeniu nu a fost destul de interesant pentru a stimula atragerea de fonduri europene".

Preţul de achiziţie al tutunului brut din România, stabilit de către societăţile prim-procesatoare, este cel mai slab la nivel european, deoarece nu există o concurenţă reală între aceste societăţi, mai consideră reprezentantul cultivatorilor. "În ţara noastră sunt doar trei astfel de societăţi, care, practic, condiţionează şi numărul cultivatorilor. Pentru anul acesta, situaţia s-a înrăutăţit considerabil, întrucât una dintre cele două firme maghiare de prim-procesare şi-a încetat activitatea în ţara noastră, cea de-a doua nu doreşte o colaborare cu producători noi, iar singurul prim procesator autohton nu va mai încheia contract cu cultivatorii care au avut producţii slabe anul trecut. Astfel, ne aflăm într-un moment teribil pentru cultura de tutun din România", ne-a mai spus domnia sa.

Referitor la o eventuală reconversie, Cornelia Leţicai consideră că aceasta este "un vis frumos": "Având în vedere suprafeţele reduse care se cultivă cu tutun, nu cred că s-ar pune nici măcar problema unei forme de sprijin pentru ca cei care astăzi încă se zbat să facă această ramură a agriculturii să intre într-o fază ascendentă. Situaţia nu este deloc roz nici în afara ţării. Cultivatorii europeni trebuie să lupte, prin intermediul organismelor care-i reprezintă, cu viziunea obtuză a Parlamentului şi Comisiei Europene care, prin politica pe care o poartă, nu fac altceva decât să îngreuneze desfăşurarea acestei activităţi în Europa şi să înlesnească introducerea pe piaţa europeană a tutunului provenit din ţări precum Brazilia, India, China şi ţările africane".

Comerţul ilicit cu ţigarete va continuă să crească, în opinia doamnei Leţicai, care este de părere că, în momentul acesta, există numeroşi factori ce vor facilita dezvoltarea acestui fenomen, cel puţin pe termen scurt.

Recent, Petru Bota, fostul preşedinte al Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun, ne-a spus, în cadrul unui interviu, că cea mai mare problemă a cultivatorilor de tutun din ţara noastră este lipsa firmelor de procesare, acestea reorientându-se după privatizarea Societăţii Naţionale a Tutunului Românesc.

Potrivit domniei sale, în România se cultivă cinci tipuri de tutun - Oriental, semi-Oriental, Virginia, Burley şi tipul de mare consum.

"Interzicerea ingredientelor va conduce la dispariţia unui amestec care este preferat, la noi, de 90% dintre fumători. La nivelul României, interzicerea mentolului şi ţigaretelor de tip slim va conduce la pierderea a 19.000 de locuri de muncă, iar efectele vor fi devastatoare în întreaga piaţă de profil", ne-a spus domnul Bota, comentând pe marginea noii legislaţii în domeniu, care, în opinia sa, va distruge cultivarea tutunului de tip Burley, practicată, la noi, în proporţie de peste 60%.

Petru Bota ne-a explicat că, pe toată filiera de tutun, există trei segmente: primul este alcătuit din producătorii de tutun, care nu au voie să facă procesare şi producţie, ci doar să cultive şi să comercializeze către intermediari, ce se află între cultivatori şi producătorii de ţigarete. Aceşti intermediari se numesc prim-procesatori (al doilea segment al pieţei) şi pregătesc tutunul pentru producţie. Ultimul segment este reprezentat de companiile care produc ţigaretele şi care nu au voie să proceseze şi nici să cultive tutun.

Din 2010, sectorul cultivării tutunului s-a prăbuşit, ca urmare a faptului că subvenţiile au scăzut substanţial, potrivit domniei sale: "A fost o lipsă de comunicare între autorităţile statului şi cultivatori. S-a schimbat sistemul de subvenţionare de la subvenţia pe kg la subvenţia pe suprafaţă".

În România, există aproximativ 800 de fermieri înregistraţi la APIA pentru accesarea subvenţiei pe tutun. Fiecare dintre aceştia are în spate circa 5-10 familii pentru realizarea producţiei, după cum ne-a spus Petru Bota.

Investiţia pentru cultivarea unui hectar de tutun se ridică la circa 2.000 de euro, profitul mediu, care depinde foarte mult de anul agricol, de condiţiile meteo şi de producţie, fiind cuprins între 400 şi 700 de euro la hectar.

Toată producţia de tutun Burley realizată în ţara noastră este exportată, iar tutunul Virginia se comercializează la noi, ne-a precizat Petru Bota.