TABAC 2015 / GILDA LAZĂR, JTI: "Consiliul Concurenţei, îngrijorat de creşterea contrabandei"

Anul trecut a fost un an al recordurilor negative, apreciază Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Domnia sa evidenţiază că, în mod normal, când face referire la industria pe care o reprezintă, ar trebui să analizeze cererea şi oferta, trendurile pieţei, posibilităţile de inovaţie, calitatea produselor oferite, lansări noi etc., dar că sectorul tutunului este diferit de restul sectoarelor din FMCG (industria bunurilor de larg consum).

"Noi depindem într-o foarte mare măsură de politicile fiscale, de capacitatea autorităţilor de a reduce piaţa neagră şi de cadrul de reglementare", ne-a spus doamna Lazăr, subliniind: "2014 a fost un an al recordurilor negative. Mai întâi, cursul la care se calculează acciza a fost artificial «indexat» cu inflaţia, ceea ce a pus presiune pe preţurile legale şi a propulsat media contrabandei din 2014 la un nivel record în ultimii patru ani, de circa 16%, comparativ cu media anuală din 2013 de 13,7%. Ulterior, acelaşi curs record stabilit pentru 2014 a fost fixat şi pentru calculul accizei din 2015. Un raport leu/euro de 4,74 nu a mai avut precedent, în ultimii zece ani, în România! Plătim, aşadar, acciza la un curs uriaş, fictiv, din cauza caruia s-a ajuns la devansarea calendarului de accizare din 2018 în 2015! În plus, structura accizei a fost schimbată, astfel încât povara fiscală este mai mare în segmentele de jos ale pieţei, cele mai vulnerabile la contrabandă. Un alt record negativ - preţurile pentru ţigaretele de contrabandă se mentin de trei ani la 8-9 lei pe pachet, în timp ce preţurile pentru cele mai ieftine ţigarete de pe piaţa legală au crescut vertiginos, îndreptandu-se către 12,5-13 lei pachetul!"

• JTI: "Pentru că ANAF a trecut printr-un proces de reorganizare, funcţionarea instituţiei la parametri optimi a fost şi mai dificilă"

"Anul trecut a scăzut piaţa legală, ceea ce a afectat toate părţile implicate: companiile, bugetul, dar şi consumatorii. Pentru ţigaretele care se vând în oboare, pieţe şi la staţiile de metrou nu există standarde de calitate, nu ştim unde au fost depozitate sau cum au fost transportate acestea. Recent, am citit o ştire care făcea referire la o captură a Poliţiei de Frontieră din zona Maramureş, care descoperise zeci de mii de pachete de ţigarete în scorburi de copaci şi în adăposturile pentru animale. În alte cazuri, ţigaretele sunt lipite direct pe corp, cu scotch, sau ascunse în lenjeria intimă. Se ştie că tutunul dăunează sănătăţii. Ţigaretele de contrabandă dăunează, însă, foarte grav şi bugetului de stat şi societăţii, în general. Pentru un pachet de ţigarete vândut pe piaţa neagră, aportul bugetar este zero. În plus, orice autoritate de aplicare a legii va spune că reţelele folosite în traficul ilegal cu produse din tutun pot fi oricând utilizate şi pentru traficul cu droguri sau persoane".

Pentru că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a trecut printr-un proces de restructurare şi reorganizare, funcţionarea instituţiei la parametri optimi a fost şi mai dificilă, ne-a declarat Gilda Lazăr.

Domnia sa ne-a precizat că, în momentul de faţă, un lucrător vamal are o normă de control în trafic cu mult peste cea a colegilor din statele Uniunii Europene.

Un aspect pe care domnia sa îl evidenţiază este că nivelul pieţei negre nu poate fi redus doar prin eforturile ANAF, ale Direcţiei Generale a Vămilor, ale Poliţiei de Frontieră sau ale Inspectoratului General al Poliţiei. Este nevoie de o nouă Strategie la nivel naţional, care să implice şi decidenţii în materie de politici fiscale, întrucât factorul principal care duce la creşterea pieţei negre este politica fiscală, susţine doamna Lazăr.

Reprezentantul JTI aminteşte: "În 2010, după ce acciza a crescut cu 50% în mai puţin de nouă luni, contrabanda a devenit principalul jucător pe piaţa ţigaretelor, cu o cotă de peste 36%. La momentul respectiv, reducerea pieţei negre a devenit o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, fiind elaborat un Plan naţional strategic de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete. Ar fi de dorit să nu aşteptăm o nouă creştere a contrabandei până la astfel de praguri record, ca să trecem la elaborarea unei Strategii naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete şi care să includă toate părţile implicate, de la decidenţii politicilor fiscale până la autorităţile direct răspunzătoare de reducerea pieţei negre. De altfel, însuşi Consiliul Concurenţei, la încheirea investigaţiei pe piaţa tutunului, anul trecut, a recomandat Guvernului României "crearea unui grup regional de combatere a comerţului ilicit cu ţigarete, format, pe de o parte, din reprezentanţi ai autorităţilor române cu atribuţii specifice în domeniu, respectiv MFP, ANAF, DGV, MAI, IGP, Jandarmeria Română, Politia locală, precum şi autorităţi similare din Moldova, Ucraina, Bulgaria şi Serbia şi, pe de altă parte, din reprezentanţi ai companiilor din industria ţigaretelor, în vederea identificării măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung, de reducere a impactului comertului ilicit, implementarea şi urmărirea acestora".

• Gilda Lazăr: "Industria tutunului funcţionează în primul rând ca agent al fiscului"

Industria tutunului funcţionează în primul rând ca agent al fiscului, opinează reprezentantul JTI, subliniind că producătorii de ţigarete colectează taxele de la consumatori şi le virează la buget, circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete legale însemnând taxe.

Un punct procentual de contrabandă se traduce prin pierderi la bugetul de stat de 35 de milioane de euro, reiterează domnia sa, arătând că, la un nivel mediu al contrabandei de 16% anul trecut, pierderile anualizate sunt de aproximativ 500-600 milioane de euro la bugetul de stat. La un nivel de peste 19% al contrabandei, pierderile cresc până la aproape 700 milioane euro, atrage atenţia reprezentantul JTI, adăugând: "Companiile de tutun au plătit, anul trecut, la bugetul de stat circa 2,7 miliarde de euro, reprezentând accize, TVA, alte taxe şi contribuţii. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, după companiile petroliere. Circa 40% din veniturile bugetare din accize provin din accizele la tutun. Industria tutunului contribuie semnificativ la pozitivarea balanţei de plăţi a României".

Anul trecut, ţara noastră a avut, la capitolul produsele agroalimentare, un excedent comercial record de 514,3 milioane de euro, datorat, în principal, exporturilor de ţigări şi seminţe de rapiţă, conform Ministerului Agriculturii.

Gilda Lazăr subliniază că, potrivit MADR, în 2014, valoarea exporturilor cu produse din tutun a atins 699,1 milioane euro, cu 193,1 milioane euro mai mult decât în 2013.

• Gilda Lazăr: "A apărut, în premieră, contrabanda cu produse premium"

Gilda Lazăr se declară pesimistă cu privire la evoluţia pieţei tutunului în 2015.

Domnia sa ne-a precizat: "Ţinând cont de modificările care ţin de cursul de schimb folosit pentru calculul accizei, precum şi de schimbarea structurii acesteia, dar şi de trendul de creştere abruptă pe care îl înregistrează contrabanda în ianuarie, nu putem decât să fim pesimişti. Observăm că, în proiectul noului Cod Fiscal, în avalanşa de tăieri de TVA, taxe, impozite, accize şi contribuţii, singurele care continuă să crească sunt accizele pentru ţigarete, care vor ajunge încă din aprilie 2015 la nivelul prevăzut pentru 2018, devansând cu aproape trei ani ţinta stipulată de Directiva Europeană privind taxarea ţigaretelor. Lipsa de stabilitate, coerenţă şi predictibilitate caracterizează, în momentul de faţă, aproape orice tip de iniţiativă în politică şi în administraţia publică. La toate acestea se adaugă situaţia conflictuală din Ucraina, devalorizarea grivnei şi devalorizarea leului moldovenesc, factori care influenţează preţurile din ţările vecine şi care nu fac decât să favorizeze expansiunea comerţului ilegal cu ţigarete. Ştiaţi că, la Craiova, în anumite magazine, se vinde tutun la kilogram? Ştiaţi că, în Ucraina, un pachet de Kent costă echivalentul a 40 de eurocenţi? Iată, efectele se văd deja. A apărut, în premieră, contrabanda cu produse premium. Solicităm, aşadar, reimplementarea Ordinului 230 al ANAF, de control al traficului, ordin suspendat în campania electorală".

Reprezentantul JTI subliniază că societatea pe care o reprezintă a fost prima companie de tutun care a iniţiat colaborarea cu autorităţile în scopul combaterii traficului ilegal cu ţigarete, prin încheierea unui parteneriat cu ANAF, în 2005. Ulterior, compania a semnat parteneriate sau protocoale cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliţiei şi cu Poliţia de Frontieră. "Începând cu 2010, JTI a donat Vămii 43 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor de contrabandă şi maşini special echipate. Totodată, JTI oferă autorităţilor sprijin pentru identificarea produselor contrafăcute, descoperirea marcajelor false, informaţii referitoare la tehnica procesului de fabricaţie a ţigaretelor. În toamna anului trecut, cele trei mari companii de tutun au semnat un Protocol de colaborare cu ANAF-DGV, în scopul combaterii pieţei negre", ne-a mai spus domnia sa.

Doamna Lazăr a subliniat că JTI a încheiat, în 2007, un Acord pe 15 ani cu Comisia Europeană, în baza căruia plăteşte 400 milioane dolari, prin intermediul OLAF, pentru combaterea comerţului ilicit. De asemenea, în cazuri de confiscări mai mari de 50.000 de ţigarete, compania plăteşte integral diferenţa de taxe dintre statul în care au fost confiscate şi cel căruia îi erau destinate. "În cazul în care confiscările totalizează, într-un an, 90 milioane ţigarete, diferenţa de taxe este plătită de patru ori. Din banii viraţi de OLAF de la JTI, ANAF a cumpărat, recent, câteva sute de autoturisme destinate brigăzii antifraudă şi DGV", ne-a explicat Gilda Lazăr.

• JTI a marcat o nouă etapă în procesul de intrare pe piaţa produselor cu vaporizare

JTI România a inaugurat, anul trecut, noul sediu al companiei, rezultat al unei investiţii de circa 7 milioane de euro. Clădirea dispune de circa 5.000 mp şi găzduieşte peste 200 de angajaţi.

Compania a mai investit în pregătirea profesională a angajaţilor, în mărcile proprii şi în modernizarea fabricii.

"Faptul că investim permanent în dezvoltarea oamenilor noştri a fost demonstrat şi de primirea, pentru al doilea an la rând, a certificării Top Employer în România. JTI este, şi la nivel global, unul dintre cei cinci cei mai buni angajatori care au primit această certificare", a ţinut să precizeze doamna Lazăr.

JTI a continuat să deruleze programele de responsabilitate socială.

Compania exportă circa 70% din producţia anuală realizată în ţara noastră, în peste 50 de ţări din întreaga lume.

Pentru cele două entităţi, de producţie (JTI Manufacturing) şi de comercializare a ţigaretelor (JTI Trading), cifra de afaceri cumulată a fost, în 2013, de circa 730 milioane euro.

În sediul din Bucureşti, în fabrică şi în cele peste 30 de birouri din ţară, JTI dispune de aproximativ 1.000 de angajaţi.

Anul trecut, compania a lansat următoarele produse: Winston Plus (în variantele Red, Blue şi XSpression), Sobranie Refine (Black, White, Chrome), Benson & Hedges (Black, Silver, Black 100, Silver 100), Camel Filters 100s, Winchester Menthol, Winchester roşu şi 100 roşu - pachet cartonat.

În portofoliul JTI destinat pieţei locale se află produse din categoria Prestige (Sobranie); Premium (Camel, Glamour); Value & Base (Winston, Winchester, Benson & Hedges, Monte Carlo, More).

Venitul de bază realizat la nivel de grup, în exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014, a fost de 11,9 miliarde dolari.

JTI a anunţat, recent, achiziţionarea mărcilor înregistrate ale Ploom, reprezentând o nouă etapă în procesul de intrare a companiei pe piaţa produselor cu vaporizare. De asemenea, JTI a anunţat achiziţia e-Lites, brand aparţinând companiei Zandera.

"La nivel local, ca şi la nivel global, continuăm să investim în calitatea produselor noastre, în oameni şi în programele de responsabilitate socială", a conchis Gilda Lazăr.