Reporter: În scurt timp, pe piaţă se vor afla exclusiv produse adaptate noilor prevederi din domeniul tutunului. Aţi reuşit să finalizaţi procesul de adaptare a producţiei la noile cerinţe?
Gilda Lazăr: Încep prin a spune din nou că suntem o industrie legală, ale cărei produse prezintă riscuri asociate sănătăţii. Suntem o industrie legală şi respectăm legea, indiferent de costuri. Incertitudinea legislativă din ultimul an a dus la creşterea costurilor de administrare în privinţa aprovizionării cu materiale şi a managementului stocurilor. În cazul de faţă însă, impactul s-a reflectat şi se va reflecta în continuare şi asupra fluctuaţiei încasărilor la bugetul de stat. Deşi toată lumea ştie că tutunul este al doilea mare contribuabil la buget, Guvernul anterior a lăsat întregul sector la mâna activiştilor antitutun şi a unui expert cât se poate de părtinitor din Ministerul Sănătăţii, care au urmat o agendă paralelă, întârziind transpunerea prin confuzia intenţionat creată între fumatul în spaţiile publice pe de o parte şi comercializarea şi producţia ţigaretelor pe de altă parte, prin acuzaţii nefondate la adresa membrilor comitetului interministerial pe tutun, prin atacuri agresive la persoană şi lansarea de informaţii false în presă şi pe reţelele sociale. Reamintesc că Directiva tutunului trebuia transpusă până la 20 mai 2016, dar legea 201/2016 a intrat în vigoare abia în decembrie. Pentru modificarea ambalajelor şi a liniilor de producţie, ni s-a acordat doar o lună, deşi am arătat, dând ca exemplu etichetarea laptelui, că, la fel ca orice altă industrie legală, avem nevoie de aproape o jumătate de an. Ca să aveţi un termen de comparaţie, la interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, doar pentru scoaterea scrumierelor pe terase, s-au acordat 45 de zile! Aş adăuga că, în timp ce producătorii legali s-au dat peste cap să respecte prevederile legislative, contrabanda depăşea în 2016 media anuală a ultimilor şase ani, atingând aproape 17%. Reprezentanţii ONG-urilor antitutun susţin, însă, că piaţa neagră este o falsă problemă. Mă îndoiesc serios că pierderile anualizate la buget, de peste 650 milioane euro, bani care finanţează crima organizată, reprezintă o falsă problemă pentru Ministerul Finanţelor sau ANAF.
• "După 20 mai, micii comercianţi vor avea cel mai mult de suferit"
Reporter: Ce investiţii a presupus implementarea noilor prevederi?
Gilda Lazăr: Am făcut toate eforturile pentru a implementa prevederile legii, cu toate costurile de milioane de euro generate de modificarea pe repede înainte a producţiei şi de managementul costisitor şi complex al stocurilor. Aşa cum am arătat într-o demonstraţie practică în fabrică, înainte de tipărirea blanchetelor trebuie pregătite desenele tehnice şi ştanţele cu avertismentele de sănătate şi adaptate designul şi grafica pentru fiecare sortiment. Această pregătire este făcută de doar două companii globale care deservesc toţi producătorii de tutun din Europa. Odată încheiată pregătirea graficii şi a ştanţelor, se comandă cilindrii şi cartonul. În lume, există numai trei furnizori de cilindri pentru rotogravură. Numărul furnizorilor globali de ambalaje este limitat, ceea ce a făcut şi mai dificilă situaţia, pentru că toate companiile din statele membre UE au lansat comenzi într-o perioadă scurtă, pe principiul "primul venit, primul servit".
Reporter: Care sunt, exact, produsele pe care industria trebuie să le scoată de pe piaţă şi care sunt produsele ce trebuie înlocuite, începând din 20 mai? Ce pierderi estimaţi, ca urmare a distrugerii ţigaretelor care nu au fost vândute?
Gilda Lazăr: Potrivit Directivei tutunului, legea de transpunere trebuia adoptată până la 20 mai 2016, urmând ca produsele actuale să dispară de pe piaţă în mod natural într-un an de zile, până la 20 mai 2017. Întârzierea transpunerii a accelerat în mod nefiresc tot acest proces, motiv pentru care, în loc de un an, comercianţii au avut la dispoziţie numai şase luni. Potrivit dispoziţiilor tranzitorii ale legii, toate produsele fabricate sau puse în liberă circulaţie şi etichetate potrivit legislaţiei anterioare nu vor mai putea fi vândute începând cu 20 mai 2017. Cei care vor avea de suferit cele mai mari pierderi şi chiar amenzi vor fi, în acest caz, vânzătorii cu amănuntul, inclusiv micii comercianţi, care au achiziţionat produsele în mod legal. Deşi nu există vreo obligaţie în acest sens, probabil că produsele vor fi retrase şi distruse, însă nu pe cheltuiala celor care au generat întârzierea. Evident, pentru aceste produse fabricate şi puse pe piaţă în condiţiile legii, se va cere returnarea taxelor plătite la buget la momentul eliberării lor în consum. Va fi un nou exerciţiu logistic costisitor şi inutil, din care va pierde şi statul, şi comerciantul, şi producătorul. În ceea ce ne priveşte, de la intrarea în vigoare a legii, managementul stocurilor se face astfel încât să micşorăm pe cât posibil acest impact.
• "Respingerea OUG 54/2010 ar impulsiona contrabanda"
Reporter: După intrarea în vigoare a legii care transpune Directiva tutunului, consideraţi că există stabilitate pe piaţa ţigaretelor?
Gilda Lazăr: Din păcate, legea de transpunere, la fel ca Directiva, de altfel, este ca un şvaiţer, adică plină de goluri. Urmează o mulţime de acte secundare la nivel european şi de Ordine şi Hotărâri de guvern la nivel local. Ca să vă faceţi o idee: în textul legii sunt menţionate nu mai puţin de 33 de Ordine ale Ministrului Sănătăţii, inclusiv norme de aplicare a legii, iar unele dintre aceste Ordine ar fi trebuit să fie adoptate în 45 sau 60 de zile, după caz, de la intrarea în vigoare a legii, adică la sfârşit de ianuarie - început de februarie. Prin urmare, surprizele ulterioare nu sunt deloc excluse. În plus, presa a semnalat de curând o iniţiativă care ar putea da peste cap întreaga piaţă legală a ţigaretelor şi implicit veniturile provenite din accize. Potrivit punctului de vedere trimis la Camera Deputaţilor, care este for decizional, Guvernul susţine respingerea OUG nr. 54/2010, aflată în vigoare. Respingerea acesteia ar însemna revenirea la regimul foarte relaxat de reglemementare a magazinelor Duty-Free, de dinainte de 2010, situaţie care ar pune în pericol siguranţa veniturilor bugetare. Aşa cum e specificat şi în expunerea de motive a ordonanţei, aproximativ 40% din comerţul ilegal cu ţigarete se derula, la momentul adoptării acesteia, prin magazinele de tip Duty Free. Actualul punct de vedere al Guvernului nu este însoţit şi de o motivaţie. Şi chiar dacă multe dintre prevederile OUG 54/2010 au fost preluate în alte acte normative ulterioare sau au devenit caduce, prevederile referitoare la regimul Duty Free şi, parţial, la atribuţiile DIICOT în combaterea infracţiunii de contrabandă, au fost introduse prin şi figurează doar în această ordonanţă. Ne îngrijorează, de asemenea, mulţimea iniţiativelor fiscale şi de creşteri salariale ale noului Guvern. Propunerea de creştere a accizei cu 1% anul acesta era de aşteptat, dat fiind că nu a fost inflaţie, dar sperăm că nu vom fi din nou "pedepsiţii de serviciu" şi că nu ne vom trezi cu alte creşteri de accize peste noapte, pentru a compensa insuficienţa veniturilor bugetare. Experienţa de până acum a arătat că orice creştere bruscă şi neaşteptată de taxe duce la escaladarea pieţei negre, iar anul 2009, la sfârşitul căruia contrabanda a ajuns la 36% din piaţă, poate fi un adevărat studiu de caz. Considerăm că soluţia poate fi găsită doar prin dialog constructiv şi presupune predicitibilitate şi o viziune pe termen lung, calendarele anterioare şi, mai ales, respectarea acestora, fiind mărturii în acest sens.
Reporter: Pentru că aţi vorbit despre piaţa neagră, cum comentaţi nivelul la care se află comerţul ilicit cu ţigarete şi evoluţia acestuia?
Gilda Lazăr: În martie, piaţa neagră a coborât la 15,2%, cu 1 punct procentual mai puţin faţă de nivelul din ianuarie 2017. Este îmbucurător că, pentru a doua oară consecutiv, studiul Novel Research relevă tendinţa de scădere a comerţului ilegal.
Cu toate acestea, dacă se respinge OUG 54/2010, scăderea ar putea fi urmată de o creştere abruptă, fără precedent. Mai ales în condiţiile în care cele cincisprezece scanere ale Vămii nu funcţionează din diverse motive, iar echipele mobile, reînfiinţate de curând, nu sunt suficiente. Câinii special instruiţi pentru depistarea ţigaretelor ilegale rămân în continuare cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Investiţia în formarea echipelor canine este cu mult depăşită de valoarea capturilor. Câinii nu pot fi corupţi, iar prezenţa lor în punctele vamale are impact şi contribuie la prevenţie. JTI a sprijinit financiar şi material, începând din 2010, formarea a circa 40 de echipaje canine. Primii 12 câini ar urma să se pensioneze în anul în curs. Din păcate, proiectul înlocuirii lor este întârziat, iar căţeii selectaţi pentru program îmbătrânesc. În acest context, nu e clar nici ce se va întâmpla cu derularea acordurilor de formare, de către Vama română, a echipelor canine pentru Serbia şi Moldova.
• "Muncim şi plătim taxe într-un mediu ostil, dominat de activism ipocrit"
Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest an, în ceea ce priveşte piaţa tutunului, ţinând cont de noile modificări legislative?
Gilda Lazăr: Toate studiile de piaţă arată că, în ultimii ani, vânzările de produse din tutun înregistrează un trend uşor de scădere, care nu este însă determinat de măsurile restrictive de tipul măririi avertismentelor de sănătate sau de interzicerea unor categorii de produse. Suprafaţa mărită a avertismentelor de sănătate până la 65% nu va reduce în mod obligatoriu incidenţa fumatului. În schimb, va facilita contrafacerea ambalajelor, pentru că elementele de identificare a mărcii nu vor mai fi la fel de vizibile. Mai mult, produsele care nu sunt destinate comercializării legale în România vor fi în continuare disponibile pe piaţa neagră, provenind din ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Am citit recent un studiu potrivit căruia încheierea Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului, promovată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi intrată în vigoare în 2005, a contribuit la reducerea ratei fumatului cu 2,5% la nivel global, în zece ani. Ei bine, scăderea incidenţei fumatului cu 2,5% în zece ani este echivalentă cu reducerea consumului în mod natural, indiferent de recomandările Convenţiei Cadru. Dar fondurile uriaşe alocate campaniilor antifumat şi politicii de promovare a propunerilor extreme, ca instrument de propagandă şi PR, fără a aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, trebuie justificate cumva. E cinic, dar când oamenii mor de cancer, de tuberculoză sau de foame, prioritatea numărul unu a OMS e combaterea fumatului şi demonizarea industriei tutunului. Aşadar, după cum se vede cu ochiul liber pentru cine vrea să privească lucrurile lucid, fără a fi intimidat de statistici scoase din burtă, muncim şi plătim taxe într-un mediu ostil, dominat de activism ipocrit. Nimănui nu i se pare oneroasă numirea ca ambasador OMS a lui Michael Bloomberg, care îşi optimizează veniturile fiscale (adică plăteşte mai puţine taxe guvernului SUA) prin fundaţia care îi poartă numele şi care finanţează ONG-uri şi programe antitutun în ţările din lumea a treia sau în ţările mai sărace, inclusiv Romania şi Moldova. Având în vedere ultimele evoluţii politice în această parte a lumii, unii se întreabă, mai în glumă, mai în serios, "de ce Bloomberg-da, iar Soros-ba"?
Reporter: Mulţumesc!
Gilda Lazăr: "Câinii nu pot fi corupţi, iar prezenţa lor în punctele vamale are impact şi contribuie la prevenţie. Din păcate, proiectul înlocuirii câinilor care urmează să se pensioneze e întârziat".
•
• Produsele JTI reprezintă peste un sfert din piaţa locală
JTI deţine, în România, două entităţi - producţie şi comercializare. În 2015, JTI a plătit circa 800 de milioane de euro la buget, reprezentând accize, TVA, contribuţii şi alte taxe. Compania se află pe locul al doilea în sectorul tutunului, cu o cotă de piaţă de peste 26%. Producătorul de ţigarete se regăseşte în topul marilor exportatori, livrând circa 70% din producţie în peste 50 de ţări din întreaga lume.
În acest an, JTI România a fost recertificată pentru a patra oară consecutiv "Angajator de Top", de către Institutul Top Employers. Compania, care are circa 1.000 de angajaţi în România, a fost evaluată pe baza mai multor criterii, cum ar fi: strategia talentelor, planificarea forţei de muncă, programul de integrare a noilor angajaţi, cursurile de pregătire profesională, managementul performanţei, dezvoltarea abilităţilor de leadership, dezvoltarea carierei, compensaţiile şi beneficiile, precum şi cultura organizaţională.
În ţara noastră, JTI şi-a început activitatea în 1993, fiind prima multinaţională din acest domeniu care a investit local. Fabrica a fost inaugurată în anul 1994.
În 2012, JTI a efectuat o investiţie suplimentară în capacităţile de producţie, care a determinat crearea a peste 125 de noi locuri de muncă. Tot în 2012, forţa de vânzări a crescut cu peste 50 de oameni. În 2014, JTI România a inaugurat noul sediu din Bucureşti, o clădire de 5.000 de metri pătraţi, distribuiţi pe patru niveluri.
În ultimii doi ani, asemeni celorlalţi jucători din piaţa de profil, compania a investit câteva milioane de euro pentru adaptarea la cerinţele noii legislaţii care transpune Directiva tutunului. După cum a declarat Gilda Lazăr, şi în anul în curs, dar şi în anii care vor urma, JTI va continua să investească în mărci, în programele de responsabilitate socială şi în pregătirea profesională a angajaţilor.
•
• O nouă campanie regională împotriva comerţului ilegal cu ţigarete
În parteneriat cu Poliţia de Frontieră, Poliţia Română şi Euromonitor Business Consulting Services, JTI a sprijinit recent o nouă campanie regională anticontrabandă, care se derulează în perioada martie - mai în judeţele de frontieră din nord-est, nord, vest, sud-vest şi în Bucureşti. Mesajul campaniei - "Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!" - diseminat prin presă, panotaj stradal, spot TV, porneşte de la dublul sens al expresiei "te prinde", subliniind că, în ciuda acceptabilităţii unui fenomen "la modă", considerat a nu reprezenta un pericol social major, contrabanda este o infracţiune care ţine de criminalitatea organizată. La fel ca în anii trecuţi, campania pune din nou accent pe grupul de personaje ce formează reţeaua infracţională, care poate implica trafic de ţigarete, arme, droguri, persoane sau prostituţie.
"Cu toate că nu este sancţionată prin lege, aprovizionarea de pe piaţa neagră finanţează reţelele de crimă organizată formate din Traficant/Şef de reţea, Cărăuş, Vânzător. Fără Cumpărător însă, ultima verigă a reţelei, acest lanţ nu ar putea exista", a declarat Gilda Lazăr. În acelaşi timp, materialele de comunicare urmăresc să sublinieze eforturile autorităţilor pentru reducerea comerţului ilegal. "Printre cele mai eficiente în combaterea contrabandei sunt echipele canine, iar labradorul negru, care apare în spot şi pe afiş ca simbol al autorităţii, aparţine Vămii şi are dublă specializare - detecţie de droguri şi tutun", a mai precizat reprezentantul JTI.
"Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani!" este cea de-a şasea campanie regională în parteneriat cu autorităţile române. Potrivit sursei citate, campaniile precedente au determinat scăderi semnificative ale comerţului ilegal cu ţigarete în regiunile şi în perioadele în care s-au derulat.
Cele mai importante informaţii şi materiale de comunicare ale campaniilor anticontrabandă susţinute de JTI sunt postate pe www.faracontrabanda.ro.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.05.2017, 12:08)
Dacă n-am fumat niciodată și am citit tot articolul se poate spune că ați manipulat degeaba?
2. fără titlu
(mesaj trimis de Radu în data de 10.05.2017, 16:02)
Daca tot se plang producatorii si distribuitorii de tigarete ca e chiar atat de rau in conditiile impuse de stat, ma intreb de ce nu se lasa de afaceri in acest domeniu.
Ideal ar fi ca nimeni sa nu mai fumeze niciodata. Acesta ar trebui sa fie scopul tuturor, fiindca fumatul este un lucru rau pentru toti. Drogul produce si beneficii pe termen scurt, asa ca ar fi o prostie ca fumatul sa fie interzis, dar scopul este sa fumeze cat mai putini oameni, in jur de zero.
Iar pentru asta este foarte bine ca tuturor celor care lucreaza in acest domeniu li se pun piedici. Si accizele ar trebui sa creasca ceva mai mult de 2%, si controalele la granita pentru a nu se aduce tigari din Moldova...