Tabără (MADR): Avem nevoie de capacităţi de stocare pentru cereale de 20-30 de milioane de tone

România deţine la ora actuală o capacitate de depozitare de 16 milioane de tone pentru cereale şi plante tehnice, deşi ar avea nevoie de un volum de aproape două ori mai mare, respectiv de 20-30 de milioane de tone, a declarat, ieri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, citat de Agerpres.

"România ar trebui să deţină o capacitate de depozitare pentru cereale şi plante tehnice între 20 şi 30 de milioane de tone. La ora actuală avem în silozuri o capacitate de 16 milioane de tone, din care sunt autorizate în jur de 5 milioane de tone întrucât nu am avut o organizare foarte bună a pieţei, iar o parte din producţie s-a dus la negru, netrasparent şi de aici şi evaziunea din sectorul cerealelor. Cu toate acestea, capacităţile de stocare sunt într-un continuu proces de autorizare", a precizat Tabără.

Oficialul MADR a subliniat că este nevoie de construcţia unor silozuri şi depozite noi pentru a putea păs-tra producţiile agricole în condiţii optime şi de calitate.

"Aici nu prea merge cu modernizarea silozurilor vechi. Trebuie adusă o procedură nouă deoarece depozitarea înseamnă şi o îmbunătăţire a producţiei. Prin depozitare creşte conţinutul de proteină, are loc o anumită sedimentare, dar şi o creştere a calităţii glutenului, iar acest lucru înseamnă anumite operaţii care nu se pot face cu costuri reduse şi doar în silozuri noi", a subliniat ministrul Agriculturii.

Pentru a avea siguranţă în piaţă pe anumite produse agricole, în speţă cereale, fiecare fermă sau grup de ferme ar trebui să deţină un siloz, consideră şeful MADR.

"Poţi să ai siguranţa pieţei numai dacă fiecare fermă sau grup de fermă deţine un siloz. La fel şi dacă vorbim despre legumicultură. Ea nu poate exista dacă zona nu are un depozit frigorific. Consider că ar trebui ca fiecare comunitate, fiecare comună, să aibă un astfel de depozit. De exemplu, Slovenia a salvat pomicultura prin păstrarea depozitelor pe care le aveau comunităţile locale din timpul fostei Iugoslavii. Vrem să vedem dacă nu putem şi noi prin autorităţile locale să rezolvăm problema depozitelor, pe care ele să le închirieze sau să le concesioneze şi să fie folosite pentru depozitarea de legume şi fructe", a adăugat Valeriu Tabără.

În ceea ce priveşte programul Primul Siloz, Tabără a precizat că acesta oferea o posibilitate de garantare cu producţia depozitată prin sistemul certificatelor de depozit şi putea fi constituită ca o garanţie a creditării.

"La ora actuală avem 278 de certificate de depozit eliberate, din care doar 88 în circulaţie. Un număr extrem de mic de certificate în circulaţie deoarece producţia agricolă nu ar trebui să circule la camion ci pe documente. Numai aşa este posibil, de exemplu, ca producţia din România să fie licitată la Chicago", a menţionat Tabără.

Programul "Primul Siloz" oferă posibilitatea fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare adecvate să păstreze producţia realizată pe o perioadă mai îndelungată şi să o valorifice în condiţii avantajoase. În schimbul mărfii depozitate, fermierul primeşte certificate de depozit, care constituie titluri de credit negociabile reprezentative ale mărfii, la ordin transmisibile, fără limită de restricţii. Garanţia pentru fermier asupra mărfii depozitate este asigurată de Administratorul schemei de garantare, respectiv de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA (FGCR).

Potrivit datelor MADR, până în data de 22 iulie 2011, au fost acordate 188 licenţe de depozit pentru 88 de operatori economici, capacitatea de depozitare licenţiată fiind de 4,131 milioane tone, reprezentând 25% din capacitatea de depozitare autorizată pe ţară.

Până pe 27 iunie 2011, FGCR a emis un număr de 240 certificate de depozit cu o valoare de 593,7 milioane lei, iar numărul de certificate rămase în circulaţie până la această dată este de 98, cu o valoare de 269,083 milioane lei.

La nivelul întregii ţări există 3.342 spaţii de depozitare autorizate, cu o capacitate totală de depozitare de 16.208.829 tone, în ultimii 10 ani fiind construite capacităţi de depozitare care însumează 3.461.920 tone.

Capacităţile de stocare (depozite/silozuri/celule depozitare/hale cereale) au putut fi finanţate prin programul Sapard, iar în prezent prin PNDR prin două măsuri, respectiv 121 "Modernizarea exploataţiilor agricole" şi 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere".

În cadrul programului Sapard (măsura 1.1 - Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole) au fost contractate şi finalizate un număr de 23 proiecte pentru depozite/silozuri/celule depozitare/hale cereale cu o valoare publică de 14,4 milioane euro, capacitatea acestora de stocare fiind de peste 692.653 tone/an.

Potrivit datelor MADR, în cadrul măsurii 121 din PNDR sunt contractate până în prezent 14 proiecte pentru depozite cereale, cu o valoare publică de 9,37 milioane euro, iar pe măsura 123 au fost contractate 146 de proiecte pentru capacităţi de stocare cu o valoare publică de 138,35 milioane euro. Capacitatea acestora este 1.901.495 tone/an, din care capacitatea nouă reprezintă 1.399.258 tone/an, iar cea modernizată 502.238 tone/an. 14 dintre aceste proiecte au fost finalizate în cadrul măsurii 123, iar capacităţile de depozitare au fost puse în func-ţiune. De asemenea, pentru 68 proiecte din cadrul măsurii 123, începând cu toamna anului 2011, vor intra în funcţiune capacităţile de depozitare, având în vedere faptul că aceste contracte au fost semnate în anul 2008.