TEODOR MELEŞCANU:  "MAE nu a încheiat nici un acord referitor la exportul de gaze din România"

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu a încheiat nici un acord referitor la exportul de gaze din România şi nu a formulat angajamente în numele altor ministere sau companii cu privire la gazele din perimetrele din Marea Nea­gră, precizează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un răspuns la o interpelare a deputatului PNL Lucian Bode, care a solicitat clarificări în legătură cu posibilitatea ca ţara noastră să se fi angajat în faţa Ungariei să îi furnizeze aproximativ 60 de miliarde mc de gaze naturale în următorii 15 ani, începând cu 2020.

Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, îi mai transmite deputatului PNL: "Subiectul procedurilor de alocare de capacităţi de transport pe conductele de gaz şi în punctele de interconectare excede atribuţiile MAE. Aceste proceduri se derulează de către entităţile naţionale competente, în conformitate cu reglementări comune la nivelul Uniunii Europene, în baza unor proceduri transparente şi deschise. Orice solicitări de clarificare cu privire la aceste proceduri de alocare de capacitate trebuie adresate entităţilor în cauză".

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a anunţat, după o întâlnire cu Teodor Meleşcanu, că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020, în conformitate cu un acord semnat pe 5 februarie, la Bucureşti, de miniştrii de Externe din cele două ţări.

Potrivit lui Peter Szijjarto, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei. Szijjarto a adăugat că firmele ungare şi-au rezervat deja întreaga capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an a conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria.

Interpelat pentru clarificări, MAE precizează: "Interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor cu cele ale statelor vecine este unul dintre proiectele de pe agenda MAE. Urmare a demersurilor noastre şi ale ministerelor şi instituţiilor cu care MAE cooperează, România dezvoltă în prezent proiecte de interconectare pe gaz cu Ungaria şi Bulgaria, iar în afara UE cu Republica Moldova şi în perspectivă cu Serbia.

Referitor la interconectarea cu Ungaria, în acest moment, prin punctul de interconectare a reţelelor naţionale de gaze naturale de la Csanadpalota, transportul fizic al gazelor naturale este asigurat bidirecţional. Pe direcţia România-Ungaria, capacitatea de transport este redusă datorită res­tricţiilor de presiune din sistemul româ­nesc. Această capacitate de transport va creşte ca urmare a implementării proiectului european BRUA în două faze: până la 1,75 miliarde mc pe an, la nivelul anului 2019, respectiv până la 4,4 miliarde metri cubi pe an, la nivelul anului 2022. Astfel, consolidarea interconectării pe gaze naturale cu Ungaria urmează calendarul realizării proiectului BRUA stabilit prin lista de Proiecte de Interes Comun finanţate parţial de Uniunea Europeană".

• Ministerul Economiei: "Prin soluţiile tehnice stabilite de Transgaz, gazele extrase din perimetrul Marea Neagră vor putea fi comercializate şi către potenţialii consumatori din România"

Comercializarea cantităţilor de gaze naturale extrase din Marea Neagră este apanajul exclusiv al titularilor de licenţă de furnizare, a transmis Ministerul Economiei deputatului PNL Marilen Gabriel Pirtea, care, printr-o interpelare, a întrebat autorităţile dacă au făcut o analiză de oportunitate privind vânzările de stocuri de gaze naturale din exploatările din Marea Neagră şi dacă Ministerul Economiei a avizat Memorandumul convenit în 5 februarie ori dacă a primit o solicitare de a exprima un punct de vedere cu privire la exporturile de gaze naturale către contractori din Ungaria.

Secretarul de stat Anca Magdalena Chiser susţine: "În ceea ce priveşte Memorandumul menţionat, nu avem cunoştinţă despre un asemenea document sau despre detaliile unei asemenea înţelegeri. Prin soluţiile tehnice stabilite de Transgaz, gazele extrase din perimetrul Marea Neagră vor putea fi comercializate şi către potenţialii consumatori din România". Potrivit Ministerului Economiei, Transgaz nu are dreptul şi nu comercializează gaze naturale.

Ministerul Economiei confirmă că, prin implementarea proiectului BRUA, se va realiza o capacitate incrementală de transport de 4,4 miliarde mc/an în punctul de interconectare transfrontalieră România-Ungaria.

Vânzarea acestei capacităţi incrementale s-a realizat, potrivit Ministerului Economiei, printr-o procedură de sezon deschis angajant, iar prin prisma interesului manifestat de participanţii la licitaţie şi prin exprimarea suprasubscrierii intenţiei de rezervare a capacităţii de 4,4 miliarde de mc/an, procedura a fost considerată un succes.

Companiile care şi-au anunţat intenţia de rezervare a capacităţii incrementale sunt aşteptate să confirme în mod ferm aceste angajamente, până cel târziu la 14 decembrie 2018, potrivit Ministerului Economiei.

Premierul ungar Viktor Orban a anunţat, recent, că Ungaria va importa în viitor cantităţi semnificative de gaze din România, reducând, astfel, dependenţa de gazele ruseşti. Viktor Orban a declarat, potrivit site-ului guvernului maghiar: "În anii următori, România va extrage, anual, aproximativ patru miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care intenţionează să le exporte. O companie americană va efectua această lucrare, iar, la licitaţia aferentă (n.r. pentru gazele din Marea Neagră), primele trei locuri au fost ocupate de companii care sunt 100% deţinute de maghiari. Prin urmare, vom putea încheia foarte curând un acord care să ne permită să importăm, anual, peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani. Secţiunea maghiară a interconexiunii de gaze este deja completă, iar secţiunea româneas­că este în prezent în construcţie. Aceas­ta înseamnă că, în jurul anului 2021-2022, vom fi într-o nouă situaţie. Şi aşa, cu modestia de rigoare, dar şi cu plăcere, pot anunţa că epoca monopolului de gaze ruseşti în Ungaria se va încheia, deoarece vom putea procura mai mult de jumătate din importurile noastre de gaze dintr-o altă sursă - în acest caz România. Aceasta este o situaţie cu totul nouă - nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga regiune. Până acum, am reuşit să diversificăm doar rutele de transport de gaze, dar acum suntem capabili să diversificăm sursa de gaze naturale. Aceasta în­seamnă că Ungaria se va afla într-o nouă poziţie geostrategică - una mai favorabilă decât înainte".