Traian Băsescu: "România are perspectiva independenţei energetice totale"

• Potrivit "OMV Petrom" şi "ExxonMobil", este prea devreme pentru a determina dacă blocul "Neptun" se va dovedi exploatabil comercial

Exploatarea zăcământului de gaze din Marea Neagră, anunţată în urmă cu două săptămâni de "OMV Petrom" şi "ExxonMobil", ar putea începe în 2015-2017, a declarat, ieri, preşedintele Traian Băsescu. Potrivit domniei sale, din acel moment, ţara noastră va putea fi independentă energetic.

"S-a descoperit un zăcământ în perimetrul Neptun, de circa o sută de miliarde de metri cubi şi perspective similare sunt pentru alte câteva depozite care vor fi prospectate în perioada următoare", a declarat, ieri, Traian Băsescu, după ce a vizitat nava de foraj marin "Deepwater Champion" a companiei "ExxonMobil".

Domnia sa a precizat că, anul trecut, ţara noastră a consumat 14,2 miliarde metri cubi gaze, din care 11,4 miliarde producţie internă şi import 3 miliarde. "Faceţi socoteala câţi ani ne-ar ajunge depozitul găsit pentru a nu mai importa gaze. România are perspectiva independenţei energetice totale.

Dacă şi celelalte patru-cinci zăcăminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate vor indica o cantitate similară, România poate fi o sursă de gaze nu doar pentru ea, ci şi pentru alte ţări din Europa", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Domnia sa a mai declarat că exploatarea va începe după ce vor fi încheiate toate prospecţiunile şi, probabil, din 2015, 2016, 2017, ţara noastră poate fi independentă deplin din punct de vedere energetic.

În urmă cu două săptămâni "OMV Petrom" şi "ExxonMobil Exploration and Production România" au anunţat descoperirea, în Marea Neagră, a unui zăcământ de gaze naturale, estimat la 42-84 miliarde metri cubi.

Johann Pleininger, membru al directoratului "Petrom", declara atunci: "Împreună cu partenerul nostru ExxonMobil, am demarat forajul de explorare la sonda Domino-1, prima sondă de explorare de adâncime din blocul Neptun, având semnale încurajatoare. Până pe 3 februarie, sonda a indicat prezenţa hidrocarburilor".

Reprezentanţii celor două companii declarau atunci că este prea devreme pentru a determina dacă blocul "Neptun" se va dovedi în final exploatabil comercial sau nu. Totuşi, dacă lucrările vor confirma fezabilitatea tehnică şi comercială a producţiei de gaze naturale la mare adâncime în blocul Neptun, viitoarele investiţii în fazele de explorare şi dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, iar prima extragere ar putea avea loc cel mai devreme spre sfârşitul deceniului.

Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri. Operaţiunile de foraj au început în luna decembrie a anului trecut, urmând să se finalizeze în acest an.

Potrivit specialiştilor zăcământul începe la 7 mile sud vest de Insula Şerpilor, în apele noastre teritoriale, şi se găseşte la 15-18 mile est de conducta subacvatică Blue Stream.

Zăcământul pare să transceadă apele teritoriale române, trecând la ucraineni şi turci. Astfel, exploratorii noştri se pare că au o competiţie cu ceilalţi în privinţa momentului de la care vor începe explorarea, dar şi în privinţa cantităţii extracţiilor.

Piaţa de gaze naturale din ţara noastră a crescut anul trecut cu 3%, ajungând la 14,2 miliarde metri cubi, din care circa 11 miliarde de metri cubi reprezintă producţie internă. Consumul intern este acoperit atât din producţia "Romgaz" şi "Petrom", cât şi prin importuri din Rusia, de la grupul "Gazprom".

"Petrom" a extras anul trecut 5,23 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai mult decât în 2010. Producţia de gaze a OMV a stagnat anul trecut la aproximativ 8,3 miliarde metri cubi, reiese din datele prezentate de grupul austriac.

Printre companiile care deţin perimetre concesionate în Marea Neagră se numără OMV Petrom, ExxonMobil (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Marea Britanie) şi MOL (Ungaria).

România producea spre sfârşitul anilor "70 şi în anii "80 peste 30 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, cu vârfuri la mai mult de 35 de miliarde, însă producţia a scăzut gradual după 1989.