Prin definiţie, gradul de interconectare a Sistemului Electroenergetic al unei ţări depinde direct proporţional de valoarea netă a capacităţii de schimb transfrontalier şi invers proporţional cu valoarea puterii instalate totale (în capacităţile de producţie). Reprezentanţii "Transelectrica" arată că gradul de interconectare este un criteriu care nu are în vedere că, pe de o parte, unele grupuri energetice luate în calcul nu mai pot funcţiona din diferite motive (neîndeplinirea condiţiilor de mediu, lipsa fondurilor de reabilitare, costuri aferente mari care determină intrarea lor în conservare etc), iar pe de altă parte capacitatea netă de schimb transfrontalier este stabilită pe baza unor metodologii acceptate de către partenerii de interconexiune - NTC/ATC (Net Transfer Capacity/Available Transfer Capability) -, fiind limitată în prezent de criterii de analiză ce ţin cont de capacităţile naţionale de transport în zonele de graniţă.
Oficialii ANRE au menţionat recent, într-un raport, că ţara noastră, împreună cu alte şapte state membre, se situează sub nivelul necesar pentru atingerea obiectivului impus de Uniunea Europeană, ca până în 2020 gradul de interconectare să fie de cel puţin 10% din capacitatea de producere de energie electrică instalată.
Transelectrica derulează proiecte majore privind creşterea capacităţii de interconectare, urmărind în primul rând punerea în funcţiune a liniei interne 400 kV Nădab - Oradea Sud (care este într-o fază avansată de finalizare şi care contribuie la creşterea limitei capacităţii de interconexiune a Sistemul Electroenergetic Naţional - SEN). Totodată, este în derulare proiectul liniei de 400 kV dublu circuit Reşiţa - Pancevo (Serbia), punerea în funcţiune fiind preconizată pentru anul 2017, ne-au declarat recent reprezentanţii Transelectrica.
Sistemul Electroenergetic Naţional este interconectat sincron în prezent cu Sistemele Electroenergetice ale următoarelor ţări: Bulgaria, Serbia, Ungaria şi cu o parte din zona de vest a Ucrainei, potrivit Transelectrica.
Conform oficialilor companiei, valorile nete maxime indicative ale capacităţilor de schimb transfrontalier agregate pe toate cele patru graniţe, la nivelul anului 2015, au fost: 2750 MW pentru export şi 2700 MW pentru import: "Aceste valori ale capacităţii maxime de schimb transfrontalier, pentru import şi export, corespund unei configuraţii complete a reţelei electrice de transport şi unei structuri de producţie favorabile (echilibrată la nivelul fiecărei zone a Sistemului Electroenergetic Naţional) care ar asigura îndeplinirea criteriului de 10% grad de interconectare.
Valorile maxime garantate ale capacităţilor de schimb transfrontalier ofertate către piaţă a trebuit să ţină cont de derularea programelor de investiţii şi de mentenanţă, atât în Sistemul Electroenergetic Naţional, cât şi în Sistemele Electroenergetice vecine, dar şi de valorile maxime NTC/ATC agreat de partenerii de interconexiune pe fiecare legătură transfrontalieră. Pentru anul 2015, valorile maxime ofertate pe piaţa capacităţilor de schimb transfrontalier pentru a fi utilizate au fost: 1650 MW pentru export şi 2100 MW pentru import. În cazul în care s-ar realiza şi un schimb transfrontalier bazat pe un export de energie electrică din România către Republica Moldova, capacităţile maxime ofertate la export s-ar majora cu încă 500 MW".
Consiliul European din octombrie 2014 a solicitat tuturor statelor membre să realizeze până în 2020 o interconectare de cel puţin 10% din capacitatea de producere de energie electrică instalată.
Creşterea gradului de interconectare pentru România cu ţările membre ale UE se poate realiza într-o primă etapă, pe un orizont mediu de timp, potrivit Transelectrica, prin finalizarea unor proiecte de investiţii aflate în faze incipiente de proiectare şi avizare, după cum urmează: echiparea celui de al doilea circuit al liniei de 400 kV Nădab - Bekescsaba, proiect condiţionat de punerea în funcţiune a liniei 400 kV Nădab - Oradea Sud; trecerea de la tensiunea de 220 kV la cea de 400 kV a axului "Banat", reprezentat de liniile dintre staţiile Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad, proiect prevăzut pentru o etapă următoare, şi anume la nivelul anilor 2020-2022; punerea în funcţiune a liniei de 400 kV Suceava - Gădălin - Bălţi, proiect care va conduce şi la întregirea inelului de 400 kV al Reţelei Electrice de Transport din România.
O a doua etapă ar putea fi marcată de trecerea la o nouă modalitate de calcul a capacităţii pe fiecare legătură transfrontalieră prin înlocuirea metodei NTC/ATC cu metoda Flow Based (FB). Aceasta ar marca o creştere semnificativă a capacităţii totale pe interconexiuni la peste 3.000 MW, astfel încât limita de 10% a gradului de interconexiune ar fi imediat indeplinită (şi chiar depăşită).
Reprezentanţii Transelectrica ne-au declarat: "Desigur, creşterea gradului de interconectare este afectată în principal atât de dezvoltarea capacităţilor de producţie din SEN, cât şi de înnoirea parcului de generatoare din centralele electrice, fapt care are evident şi o serie de alte avantaje majore (asigurarea adecvanţei SEN, îndeplinirea cerinţelor de mediu, dezvoltarea unui mix de producţie diversificat şi echilibrat, alinierea la standardele noilor coduri europene). Considerăm că aceste etape, modul lor de derulare, proiectele necesare şi chiar o valoare ţintă pentru anul 2020 ca angajament ferm se impun a fi clarificate în cadrul elaborării strategiei energetice a României".
Oficialii ANRE au menţionat recent, într-un raport, că, în ceea ce priveşte infrastructura pentru energie electrică, 22 de state membre sunt în grafic pentru a atinge obiectivul de 10% privind capacitatea de interconectare a reţelei electrice până în 2020 sau au atins deja acest obiectiv, iar opt state membre care se situează în continuare sub nivelul necesar pentru atingerea obiectivului de interconectare pentru 2020 sunt Cipru, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România şi Spania. ANRE susţine că este în continuare nevoie de interconectări pentru ca piaţa internă a energiei să devină mai activă şi toate statele membre trebuie să îşi informeze mai bine consumatorii în privinţa opţiunilor în materie de eficienţă energetică şi să amelioreze în continuare condiţiile pentru investiţii de care beneficiază consumatorii privaţi. "În plus, este nevoie de măsuri cu ţintă mai precisă destinate consumatorilor vulnerabili, pentru a combate în mod eficace sărăcia energetică şi în materie de combustibil", se mai arată în raportul ANRE.
Reprezentanţii Transelectrica ne-au spus: "Prin definiţie, gradul de interconectare a Sistemului Electroenergetic al unei ţări depinde direct proporţional de valoarea netă a capacităţii de schimb transfrontalier şi invers proporţional cu valoarea totală a puterilor instalate în capacităţile de producţie. În acest context, trebuie precizat faptul că valoarea totală a puterilor instalate în capacităţile de producţie cuprinde unele grupuri energetice care au o durată foarte mare de funcţionare şi care în prezent nu mai pot funcţiona din diferite motive: neîndeplinirea condiţiilor de mediu, lipsa fondurilor de reabilitare, costuri aferente mari care determină intrarea lor în conservare etc. Aceste grupuri sunt incluse formal în situaţia oficială a puterilor instalate, ceea ce determina un rezultat deformat faţă de realitate (artificial)".
Un alt aspect relevant este diferenţa importantă dintre puterea instalată şi puterea disponibilă a grupurilor existente, ceea ce conduce la un grad de relativitate ridicat al capacităţii reale de interconectare şi schimb transfrontalier faţă de valoarea indicatorului pus în discuţie.
Pentru corectarea gradului de interconectare a Sistemului Eletroenergetic National, ar trebui retrase definitiv din exploatare acele capacităţi de producţie şi restabilirea unei valori reale a puterii instalate la nivel de SEN (Sistemul Electroenergetic National), dar aceste soluţii se pot identifica numai în baza unor analize comune între Ministerele de resort, producători şi CNTEE Transelectrica SA, iar deciziile aparţin exclusiv entităţilor proprietare (gestionare) ale grupurilor (Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor de Afaceri, Consilii judeţene, Consilii locale, producători privaţi ş.a.). Este important de semnalat ca modificarea sistemului de tarifare a serviciului de transport de la sistemul "monom" (bazat strict pe energia introdusă în reţeaua de transport şi cea extrasă din reţea) la sistemul "binom" (bazat atât pe asigurarea capacităţii cât şi pe energia transportată) va descuraja menţinerea artificială a unor grupuri nefuncţionale.
Trebuie precizat că, din punct de vedere practic, acest indicator nu exprimă în mod absolut capacitatea de schimb transfrontalier a Sistemului Electroenergetic Naţional (România fiind un exportator net de energie electrică, la nivelul de circa 1.000 MWh faţă de un nivel mediu de circa 7.600 MWh consum intern), aceasta depinzând şi de alţi factori de natură tehnică şi/sau operaţională, cât şi de reţelele de transport ale partenerilor de interconexiune.