• Update 11:32 Senatorii pledează pentru gazele de şist în România
Senatorii americani Christopher Murphy şi Ron Johnson au declarat, ieri, într-un interviu acordat presei, că exploatarea gazelor de şist este o soluţie viabilă pentru independenţa energetică faţă de Rusia, unul dintre politicieni transmiţându-le românilor să priveasacă la felul în care preşedintele rus Vladimir Putin acţionează în Ucraina şi în Transnistria.
Christopher Murphy a afirmat că, în problema independenţei energetice, "există semnale pe termen scurt, dar nu există soluţii pe termen scurt", precizând că şi în SUA au avut loc proteste împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Politicianul democrat a detaliat: "Va fi un angajament pe termen lung în problema independenţie energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-şi creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de ţară care s-a dedicat explorării acestui potenţial, dar Germania îşi închidă centralele nucleare, alte ţări din Europa refuză chiar să aibă o discuţie despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk (Donald Tusk, premierul Poloniei - n.r.) pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă".
La rândul lui, senatorul republican Ron Johnson, întrebat cum le-ar explica românilor beneficiile exploatării gazelor de şist, în condiţiile în care în ţara noastră resursele aparţin statului, nu proprietarului de teren, a răspuns: "Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective".
Pe de altă parte, Christopher Murphy a dat asigurări că această situaţie nu este una de tipul "totul sau nimic": "Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie".
---
Puterea preşedintelui rus Vladimir Putin stă în dependenţa energetică a statelor UE faţă de Rusia, drept care trebuie să se preocupe să devină independente şi să-şi onoreze angajamentele faţă de bugetul prevăzut de NATO, au declarat ieri senatorii americani republicani John McCain şi Ron Johnson, precum şi cel democrat Christopher Murphy, într-un interviu acordat presei.
Cei trei politicieni, membri ai Comisiei de politică externă din Senatul SUA, au explicat motivele pentru care Federaţia Rusă trebuie oprită să deţină un monopol energetic, lucru pentru care este necesar un atac împotriva corupţiei dintr-unele state europene.
McCain a susţinut că nu vede o ameninţare "de tip convenţional" la adresa României, ci una de destabilizare a regiunii şi în special a Republicii Moldova. McCain a apreciat că Putin "încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziţie, inclusiv energia, pentru a creşte influenţa rusească mai ales în estul Europei".
Senatorul a subliniat că Rusia este "o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară", explicând: "Cât priveşte o ameninţare directă de tipul războiului convenţional, nu. Cât priveşte destabilizarea, cred că este o provocare serioasă (...) Cred că preşedintele Obama este conştient de cât de serioasă este această situaţie, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar şi alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noştri din Congres şi să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin şi cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puţin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin".
La rândul său, Christopher Murphy a declarat că anunţul preşedintelui SUA, Barack Obama, privind alocarea a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiţii în relaţia de securitate trebuie să primească un răspuns pe măsură din partea statelor europene: "Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii. Noi credem că putem susţine acest caz în faţa Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleaşi investiţii vin şi din Europa".
Murphy a mai spus că modul în care acţionează Rusia ar trebui să ducă inclusiv la reviziurea articolului 5 din tratatul NATO, care "a fost creat să oprească o incursiune militară tradiţională într-o ţară aliată NATO".
"Vedem că Rusia şi Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de graniţe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia şi acum estul Ucrainei, ci foloseşte provocări şi intimidări, mită şi sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare", a mai spus senatorul american.
Totodată, Ron Johnson a fost de părere că SUA cheltuieşte 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, adică 4% din economia federală.
"Dacă fiecare ţară NATO ar atinge acea ţintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de un miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%", a declarat Johnson.
El a susţinut că, pe lângă fondurile necesare apărării, statele europene trebuie să iasă din monopolul energetic rusesc: "Dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie. (...) Vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupţia din toate ţările europene, pentru a putea atrage genul de investiţii care să te facă mai independent de rezervele ruseşti de gaz şi petrol".
Senatorul american a mai opinat că situaţia din Ucraina a reprezentat un "semnal de alarmă", nu doar pentru SUA, ci pentru întreaga Europă: "Acum, trebuie să răspundem acestui semnal şi să reinvestim în NATO, să întărim această structură şi să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun".
Întrebat dacă Statele Unite ale Americii au vreo soluţie la dependenţa energetică a ţărilor europene faţă de Rusia, Ron Johnson a răspuns: "Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important".
Politicianul a mai susţinut că, dacă nivelul corupţiei din Europa ar fi redus, ar fi atrase investiţii necesare exploatării propriilor resurse naturale: "Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa, aţi putea începe să folosiţi propriile resurse naturale. Ştiu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluţie energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveţi aici în Europa resurse de energie şi ar fi de ajutor dacă aţi începe să le exploataţi. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare şi va mişca lucrurile în direcţia cea bună".