Uniţi, salvăm... Piaţa de Capital!
ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 12 septembrie 2013
• Interviu cu domnul Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova
Este timpul ca piaţa noastră de capital să se mobilizeze, să "pună osul" la treabă, iar întreaga comunitate să "tragă" în aceeaşi direcţie, consideră preşedintele SIF Moldova, Costel Ceocea, care mai apreciază că piaţa are nevoie de schimbări ale reglementărilor, de creşterea lichidităţii, de înlesnirea accesului pentru investitori.
SIF Moldova vrea acţiune pe toate aceste fronturi şi încearcă să strângă în jurul său cât mai multă lume.
Potrivit lui Costel Ceocea, SIF Moldova a avut în mod constant şi consecvent iniţiative privind revizuirea cadrului legislativ ce reglementează piaţa de capital, cu o conexiune firească spre cadrul juridic aplicabil SIF-urilor (vezi insert).
De altfel, SIF Moldova a iniţiat un dialog cu actorii pieţei de capital - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, Organizaţia Profesioniştilor pe Piaţa de Capital, tocmai pentru a mişca lucrurile.
Costel Ceocea, preşedintele SIF2, ne-a declarat că deşi, intern, SIF-ul a luat măsuri de implementare a Codului de Guvernanţă Corporativă, a restructurat activitatea astfel încât multe decizii să fie procedurate, se loveşte, în acest moment, de o limită externă.
"Pe de o parte, performanţa pieţei de capital, pe care noi avem o expunere foarte mare, de aproape 90% din portofoliu, este limitată şi, pe de altă parte, cadrul legislativ al pieţei de capital, care impune uneori revizuirea politicilor şi strategiilor investiţionale sau chiar dezvoltarea unor oportunităţi conţine unele constrângeri", ne-a precizat Costel Ceocea.
La acestea, se adaugă şi nivelul de aşteptare al acţionarilor pentru o politică de dividend atractivă, dar şi componenta riscului de ţară, inclusiv a riscului politic.
Componente de genul acesta se suprapun şi peste nişte limite instituţionale, potrivit preşedintelui SIF Moldova: "Încă înotăm în ape tulburi, la Bursa de Valori Bucureşti, la Depozitarul Central. Nici acum nu avem compatibilizate instrumentele, astfel încât ele să fie cunoscute de investitori. Instituţiile trebuie să dea sentimentul stabilităţii, pentru ca investitorii străini să aibă încredere, să aibă o viziune predictibilă, să le oferim instrumente compatibile cu ceea ce sunt obişnuiţi".
Astfel, Costel Ceocea speră ca, în perioada următoare, preocuparea SIF Moldova pentru colaborarea cu ASF, AAF să dea roade şi unele lucruri să se clarifice.
Preşedintele SIF2 ne-a declarat: "În primul rând sunt necesare modificări la Ordonanţa 32/2012, pentru a putea modifica actele constitutive ale societăţilor de investiţii financiare. Acestea, prin diminuarea cvorumului, trebuie să-şi poată consulta în mod real acţionarii.
Ar fi pentru prima dată când actele constitutive ale SIF ar fi aprobate de acţionari. Până acum, actele constituive au fost rezultatul unor decizii pur administrative.
Există şi alte măsuri, precum Dispunerea CNVM 11/2005, prin care a fost limitat dreptul SIF-urilor să cumpere acţiuni la alte SIF-uri, deşi nu exista o prevedere legală în acest sens. Prevederea ne limitează opţiunile de acoperire a riscurilor, în condiţiile în care oricum nu era un pericol ca un SIF să le preia pe celelalte, din cauza legislaţiei concurenţei" (vezi în insert demersurile SIF Moldova).
• "Trebuie să ne asumăm responsabilitatea implicării în acest demers comun"
Deşi, până acum, autoritatea de reglementare şi chiar BVB nu s-au dovedit prea active în a răspunde solicitărilor pieţei, Costel Ceocea este încrezător că, de data aceasta, va fi diferit.
"Sunt convins că nu vom rămâne doar la stadiul expectativ", ne-a spus domnia sa, adăugând: "Nu trebuie să ne uităm la la ce nu au făcut bine alţii, ci trebuie să ne asumăm responsabilitatea implicării în acest demers comun".
Costel Ceocea se bazează pe faptul că autoritatea de reglementare are o nouă structură, care are o conducere reprezentativă şi competentă, dar şi consilieri cu expertiză pe piaţa de capital.
"Credem că este mai mult decât suficient ca, după o evaluare a situaţiei, să fie adoptate deciziile", ne-a precizat Costel Ceocea.
• Susţinere de la BNR şi din piaţă
Domnia sa aduce în discuţie şi un sprijin activ din partea Băncii Naţionale a României: "Am avut foarte multe întâlniri, la sediul BNR, cu specialişti din toate domeniile, menite să rezolve diverse aspecte legate de piaţa de capital, inclusiv modalitatea de gestionare a societăţilor în insolvenţă".
Totodată, Costel Ceocea a dat numeroase exemple de implicare în aceste demersuri ale unor actori din piaţă.
De exemplu, Asociaţia Administratorilor de Fonduri a făcut demersuri pentru clarificarea aspectelor din Regulamentul 15 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor.
Costel Ceocea a mai amintit: "În acelaşi timp, piaţa se implică alături de ei, apar asociaţii ale profesioniştilor pe piaţa de capital, cum este cea condusă de avocatul Cristian Duţescu, care fac demersuri pentru clarificarea statutului juridic al multor termeni şi al multor posibilităţi pe care actorii pieţei le-ar putea avea dacă ar gestiona situaţiile în cunoştinţă de cauză.
S-au clarificat aspecte legate de piaţa Rasdaq.
Foarte multe iniţiative au venit şi la BVB, şi la Sibex, din partea SSIF Broker Cluj, care a venit cu o strategie de promovare a unor produse noi.
Dumneavoastră (n.r. ziarul BURSA) v-aţi implicat şi, în premieră, treceţi de pe poziţia expectativă a presei pe una activă. V-aţi asumat o responsabilitate foarte mare de a aduce la o dezbatere oamenii direct implicaţi în piaţa de capital, să-şi expună opiniile. Creaţi premisele unei dezbateri, chiar dacă opiniile vor fi în contradictoriu.
Peste acestea, se suprapun schimbările care au avut loc în conducerile SIF-urilor, după Adunările Generale din aprilie".
• "Trebuie asigurată complementaritatea oricărui demers"
În condiţiile în care situaţia politică de la noi nu este roz, Costel Ceocea este de părere că piaţa de capital trebuie să se consolideze, că reglementările trebuie armonizate şi că trebuie să avem o conduită care să asigure încrederea investitorilor străini: "Trebuie să se vadă că avem o complementaritate a oricărui demers, inclusiv a celui al statului, de privatizare a companiilor prin bursă".
Programul de listări al statului a fost amânat, în repetate rânduri, până acum, iar tensiunile politice sunt un factor de risc pentru ofertele programate în această toamnă.
Costel Ceocea este de părere că participanţii la masa rotundă "Strategia de relansare a pieţei de capital", organizată, astăzi, de ziarul BURSA, sunt în măsură să dea un semnal vizavi de intensitatea percepţiei pe care investitorii internaţionali o pot avea asupra unor decizii politice care pun sub semnul atitudinii rezervate intenţia de a investi în România.
• Viziune coerentă asupra unor proiecte de interes naţional
Costel Ceocea opinează că trebuie formată o viziune coerentă asupra unor proiecte de interes naţional şi care au fost precedate de ani de zile de analiză.
Domnia sa a adus în discuţie cazul proiectului Roşia Montană: "Există studii la nivelul Academiei Române, există surse de informare şi, cu toate acestea, nu s-a ajuns la un dialog pe marginea proiectului care să fie adus la cunoştinţa publicului. Cetăţenii nu cunosc dacă aceste tehnologii (n.r. de extragere a aurului cu cianuri) sunt sau nu o oportunitate pentru ţara noastră. S-ar putea să pierdem o oportunitate foarte mare. Încercăm să ne ascundem în spatele aşa-zisei consultări democratice.
Lipsa de credibilitatea asupra viziunii pe care legislativul o are, într-un timp relativ scurt, asupra aceluiaşi eveniment pune serioase semne de întrebare.
Suntem surprinşi să vedem, de exemplu, că în zona Vasluiului se protestează împotriva gazelor de şist, în condiţiile în care oamenii nu au cunoştinţe despre care va fi impactul asupra mediului, asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii şi nici o viziune completă asupra ceea ce înseamnă valorificarea unor oportunităţi, pe care România le are".
În aceste condiţii, instituţiile pieţei - bursele, ASF - trebuie să asigure un cadru favorabil pentru investitori. Pe lângă cadrul de reglementare, Costel Ceocea spune că nu ar dăuna chiar compatibilizarea aplicaţiilor informatice.
În opinia sa, piaţa de capital este obligatoriu să fie luată în considerare la orice proiect economic.
• Listările, plus de dinamism în piaţa de capital
Plecând de la premisa că IPO-urile sunt operaţiuni determinante în dezvoltarea pieţei de capital, SIF-urile au participat la privatizarea companiilor de stat prin intermediul BVB şi analizează cu atenţie IPO-urile programate în perioada următoare (Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica şi DFEE Electrica), potrivit lui Costel Ceocea.
Domnia sa a precizat: "Suntem încrezători că aceste noi proiecte vor aduce un plus de dinamism pieţei de capital autohtone, crescând vizibilitatea acesteia prin noii emitenţi veniţi. Credem că investitorii străini dar şi cei locali «vor strânge rândurile» şi vor veni cu un aport de capital serios în piaţă.
Pentru SIF Moldova, noile lansări de oferte publice se încadrează în strategia asumată pe termen mediu / lung, şi anume consolidarea pilonului energetic, aşa cum a fost prevăzut în programele multianuale (electricitate, petrol, gaze, utilităţi, servicii conexe).
Tot în cadrul acestui sector energetic SIF Moldova analizează şi o serie de proiecte pe energie regenerabilă, cu accent pe proiecte fotovoltaice.
Menţionăm că ponderea sectorului energetic în valoarea totală a activelor administrate a urcat de la 13,2% în 2010 la 23,5% în iulie 2013.
Pe de altă parte menţinerea/creşterea atractivităţii SIF2 vine în sprijinul dezvoltării pieţei de capital. Acest deziderat este urmărit/atins prin menţinerea unui nivel atractiv al performanţei, transparenţa faţă de investitori şi administrarea eficientă a activelor; efectuarea de investiţii pe piaţa de capital, care vizează emitenţi vizibili şi cu perspective de dezvoltare".
• Revenirea statului în acţionariatul Bursei nu ar dăuna nimănui
Costel Ceocea este de părere că o implicare a statului în acţionariatul BVB, eventual printr-un schimb de acţiuni cu operatorul bursei de energie OPCOM, ar putea contribui la o înţelegere mai bună de către organismele statului a rolului bursei în privatizarea unor companii, în fructificarea uneia dintre funcţiile importante ale bursei şi anume aceea de mjlloc de finanţare al companiilor: "Ar putea contribui la o dezvoltare şi reprezentare echilibrată pe bursă a sectoarelor de activitate principale ale economiei româneşti pe direcţiile strategice identificate la nivel macroeconomic".
Costel Ceocea spune că SIF2 a promovat această idee şi chiar a avut discuţii cu reprezentanţii BVB pentru a avea conştiinţa împăcată că se înceară armonizarea opiniilor legate de cum ar putea statul să îşi îmbunătăţească strategia de privatizare: "Strategia statului trebuie armonizată cu Bursa de Valori de Bucureşti sau chiar cu alte burse. De aceea am recomandat chiar şi o fuziune între aceste atribuţii . Cine are de pierdut din asta? Eu cred că nimeni".
În opinia preşedintelui SIF2, este chiar ineficient ca statul să facă una, Bursa, alta, şi să se întâlnească numai la nevoie.
Costel Ceocea consideră că eforturile conjugate ale noii conduceri BVB (n.r. noul director general Ludwik Sobolewski), dar şi ale instituţiilor statului implicate în privatizarea companiilor româneşti prin listarea acestora pe bursă, vor contribui la reducerea decalajului dintre statutul de economie emergentă al României şi cel de piaţă de capital de frontieră.
În opinia lui Costel Ceocea, SIF-urile pot constitui unul dintre motoarele dezvoltării economiei româneşti, atât în mod direct prin finanţarea unor companii, prin concertarea strategiilor privind anumite companii şi/sau sectoare de activitate, cât şi indirect prin transferul către companiile din portofoliu a practicilor ce derivă din implementarea principiiilor de guvernanţă corporativă, cu efect benefic asupra evoluţiei companiei şi implicit asupra relaţiei cu acţionarii şi beneficiilor acestora.
• Iniţiativele SIF Moldova privind revizuirea cadrului legislativ
SIF Moldova a avut în mod constant şi consecvent procupări / iniţiative privind revizuirea cadrului legislativ ce reglementează piaţa de capital, cu o conexiune firească spre cadrul juridic aplicabil SIF-urilor. În opinia SIF2, o mai bună reglementare a acestora ar avea un impact pozitiv asupra pieţei de capital în ansamblul ei, crescând atractivitatea acesteia pentru investitorii străini, dar sporind în acelaşi timp şi încrederea investitorilor români.
În acest sens, SIF Moldova a avut numeroase demersuri, dintre care Costel Ceocea le aminteşte doar pe cele mai importante:
a) Anularea Dispunerii de Măsuri CNVM 11/2005 referitoare la interzicerea achiziţionării de către o SIF a acţiunilor la alte SIF-uri
Acest deziderat a fost urmărit şi în 2013, cu următoarele obiective:
- asigurarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu al SIF-urilor faţă de celelalte AOPC-uri din România;
- asigurarea cadrului necesar pentru creşterea performanţelor SIF-urilor în cazul în care acestea vor putea tranzacţiona volume importante de acţiuni ale celorlalte SIF-uri;
- asigurarea posibilităţii de diversificare a portofoliului de acţiuni;
- creşterea lichidităţii acţiunilor SIF ca urmare a creşterii numărului de tranzacţii realizate cu acestea;
- asigurarea unor posibilităţi suplimentare pentru acoperirea riscului în cazul deciziilor de investiţii;
b) Subscrierea de către SIF Moldova la propunerea legislativă privind clarificarea statutului pieţei Rasdaq şi a pieţei valorilor mobiliare necotate. Proiectul de lege oferă o oportunitate pentru piaţa de capital de a se moderniza prin clarificarea statutului unor emitenţi care nu prezintă caracteristicile specifice companiilor listate, iar pentru cei care optează pentru această alternativă - de a-şi asuma ferm responsabilitatea în această direcţie şi a se conforma la acest statut.
c) Demersuri către BVB şi SIBEX privind înfiinţarea Contrapărţii Centrale; găsirea unei soluţii comune regionale privind operaţiunile de clearing pentru produsele derivate şi spot.
SIF Moldova a încercat cu consecvenţă să capaciteze din poziţia sa de acţionar, instituţiile pieţei de capital implicate în acest proiect: Depozitarul Central, BVB, SIBEX, CRC Sibiu.
d) Propuneri de completări la OUG 32/2012 pentru posibilitatea modificării actelor constitutive la SIF-uri
Există 2 variante care au fost propuse:
1. Dat fiind că SIF-urile sunt înfiinţate administrativ şi provin din reorganizarea fostelor FPP-uri şi că procesul de conformare al SIF-urilor la prevederile legislaţiei specifice este în curs de finalizare, s-a propus completarea OUG nr.32/2012 /emiterea unui alt act normativ care să prevadă că, prin derogare de la Legea nr. 31/1990, Consiliile de Administraţie/Consiliile de Supraveghere/SAI care administrează un SIF să fie obligate să adopte prin hotărâre actele de modificare a Actelor Constitutive ale SIF-urilor în sensul alinierii condiţiilor de cvorum de şedinţă şi cvorum de adopotare a hotărârilor în adunările generale la nivelul din Legea 31/1990.
2. susţinerea unei modificări/propuneri legislative care să permită modificarea actelor constitutive ale SIF-urilor, prin desfăşurarea unei singure adunări generale, în condiţiile de cvorum din Legea 31/1990, cu acest singur punct pe ordinea de zi (se are în vedere modificarea OUG 32/2012, dacă procedura legislativă mai permite, sau iniţierea unui alt act normativ).
e) Proiect de modificare a Regulamentului CNVM nr. 15/2004
SIF Moldova consideră ca necesară şi urgentă finalizarea modificării proiectului privind modificarea Regulamentului CNVM nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor. În actuala formă a proiectului sunt cuprinse şi ultimele observaţii ale SIF Moldova, care au fost transmise în anul 2012 şi 2013, direct sau prin intermediul asociaţiilor profesionale (ex AAF). Au fost făcute propuneri inclusiv după apariţia OUG nr. 32/2012 privind corelarea dispoziţiilor pentru desfăşurarea AGA şi exprimarea votului electronic .
Au existat şi alte demersuri de interes pentru emitenţii listaţi la BVB, la care SIF Moldova a făcut solicitări şi/sau completări:
f) Proiectul de Instrucţiune CNVM privind administrarea riscului şi determinarea expunerii globale şi a riscului de contraparte în activitatea de administrare a OPCVM
g) Teme legate de întocmirea situaţiilor financiare IFRS, ca bază a ţinerii evidenţei contabile
h) Propunere de modificare a legislaţiei fiscale - în sensul corelării bazei obligaţiei de plată CASS cu plafonul minim al veniturilor din dividende pentru acţionarii cu deţineri foarte mici
Care au fost rezultatele consultărilor iniţiate de SIF Moldova cu autorităţile şi instituţiile pieţei de capital?
SIF Moldova dezvoltă o relaţie de colaborare susţinută cu nou constituita Autoritate de Supraveghere Financiară. Avem exemple de cazuri când demersurile noastre au primit o apreciere pozitivă, iar ideile transmise au fost preluate în proiectele de modificări legislative. De exemplu, în actuala formă a proiectului de modificare a Regulamentului CNVM nr. 15/2004 sunt cuprinse şi ultimele observaţii ale SIF Moldova, care au fost transmise în anul 2012 şi 2013, direct sau prin intermediul AAF. Au fost făcute propuneri inclusiv după apariţia OUG nr. 32/2012 privind corelarea dispoziţiilor pentru desfăşurarea AGA şi exprimarea votului electronic.
Un alt exemplu este faptul că SIF Moldova a iniţiat demersuri către MFP şi ASF pentru iniţierea de modificări legislative în vederea reglementării situaţiei celor peste 5,5 milioane acţionari cu deţineri mai mici de 30 acţiuni cărora pentru dividende cuvenite în cuantumuri mai mici de 5 lei le sunt calculate CASS accesorii şi penalităţi corespunzător unor sume de 750 - 800 lei, de la care s-au primit răspunsuri favorabile:
- MFP a solicitat un punct de vedere de la DG Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale din cadrul MFP
- ASF a solicitat iniţierea demersurilor de modificare a legislaţiei fiscale prin formularea de propuneri concrete, în sensul exceptării de la plata CASS a deţinătorilor cu număr mic de acţiuni dobândite prin programele de privatizare ale statului român. ASF a asigurat SIF Moldova de întregul său sprijin în derularea acestui proiect.
Avem şi exemple punctuale în sensul bunei colaborări cu instituţiile statului - ASF. Astfel, ca urmare a unor demersuri concertate s-a obţinut reintroducerea la tranzacţionare a acţiunilor SC Alimentara SA Cluj Napoca prin anularea unor hotărâri abuzive ale acţionarului majoritar şi deciziile ferme ale ASF.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.09.2013, 07:29)
Aoleu, scriem cu pixul pe tastatura ... Scenografia ... Pai ?!
2. Repet, ma repet...
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 12.09.2013, 14:32)
Bursa este o alternativa de obtinere a resurselor necesare DEZVOLTARII ECONOMICE. Vedeti pe undeva vreo intentie in acest sens? Vedeti pe undeva prin Romania, vreo persoana care sa vrea dezvoltarea intreprinderilor mici in intreprinderi mijlocii si a celor mijlocii, prin bursa in intreprinderi mari? Pai atunci ce tot ii dam cu dezvoltarea bursei in Romania? Cei care urla asta vor doar sa-si traga majoritatea in firmele respective si n-au cum, ca nu-i lasa documentele constitutive, mai degraba ca n-au bani sa plateasca acest lucru, la mai-marii politicieni nostri, care decid aceste lucruri. Asta-i tot! Restul e gargara. Oricum ar fi, tot catre disparitie ne indreptam. Disparitia economiei noastre si eventual consolidarea si extinderea economiilor altora, mai destepti, de prin jurul nostru. Constiinta de neam si de tara, asta ne lipseste. Lacomia si ipocrizia, asta ne prisoseste. Si toti strainii stiu asta, din istoria noatra: franta, germania, turcia, grecia, toti bogatii lor ne-au mituit permanent, ne-au stors permanent, ne-au intors impotriva noastra permanent, ne-au pacalit permanent. Acum nu-i nimic diferit! Ar fi putut fi, dar am pierdut ocazia! Ura si la gara...
3. Daca s'ar rezolva cate ceva n'ar fi rau
(mesaj trimis de Un Nene în data de 12.09.2013, 17:22)
Mda, daca s'ar rezolva cate ceva n'ar fi rau.
Contrapartea trebuie rezolvata dar trebuie sa ai si cu cine sa o faci. Nu prea inteleg de ce ceilalti pres de sife stau la cutie, n'au nik de zis sau de facut?