VALENTIN LAZEA, BNR: "Trecerea la impozitarea progresivă va forţa economia ţării să devină competitivă prin calitate"

Trecerea la impozitarea progresivă va forţa economia ţării noastre să devină competitivă prin calitate şi personalizare a produselor şi serviciilor sale, chiar dacă într-o primă etapă va pierde din competitivitatea fiscală, susţine economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

Oficialul Băncii Centrale a declarat, pentru Agerpres: "Globalizarea veniturilor şi impozitul progresiv sunt două faţete ale aceleiaşi medalii, astfel încât trebuie abordate împreună. Aceasta, deoarece prin cumularea diverselor venituri încasate de un individ se obţine o imagine mai corectă asupra capacităţii sale de plată, iar în al doilea rând, deoarece prin aplicarea unui impozit progresiv cei care câştigă cumulat mai mult ar fi aruncaţi într-o treaptă de impozitare superioară, pentru veniturile care depăşesc un anumit plafon".

Potrivit economistului, acest mod de impozitare a funcţionat cu succes în ţara noastră, în perioada 2001 - 2004, când economia se pregătea să intre în Uniunea Europeană şi când se realizau reforme structurale "serioase".

Valentin Lazea a menţionat că pregătirea aplicării impozitării progresive fusese făcută de guvernul anterior, în perioada 1997 - 2000, şi chiar dacă în anul 2000 noul Guvern avea o coloratură politică diferită, a avut înţelepciunea să preia din reformele predecesorului său.

Economistul şef al BNR susţine că trecerea la cota unică de impozitare, începând cu anul 2005, a fost generată de concurenţa fiscală a altor state din zonă, care trecuseră la cota unică sau aveau intenţia de a trece.

Lazea a explicat: "Măsura a fost prezentată în mod populist ca avantajând toate grupele de contribuabili, deşi cei care încasau venituri mai mari şi din mai multe surse aveau să câştige incomparabil mai mult decât cei care încasau venituri mai mici şi din mai puţine surse. Rezultatul pozitiv al acestei treceri la cota unică l-a constituit păstrarea unei anumite competitivităţi fiscale a României, în contextul central şi est european. De asemenea, a lăsat mai mulţi bani la dispoziţia firmelor şi a cetăţenilor, teoretic pentru investiţii, dar în practică pentru stimularea unui consum nesustenabil, aşa cum s-a văzut în criza din 2008-2010". Oficialul Băncii Centrale afirmă că rezultatele negative ale cotei unice au dus la creşterea masivă a inegalităţii, ţara noastră fiind cea mai inegală ţară din UE în materie de câştiguri, precum şi la o slăbire a surselor de venituri ale bugetului, "România având nevoie de o creştere a acestora spre media europeană şi nicidecum de o diminuare a lor". De asemenea, bazarea exclusivă a competitivităţii externe pe fiscalitate redusă, alături de salarii mici, a generat dezinteres pentru reforme structurale care să îmbunătăţească competitivitatea prin educaţie, cercetare şi infrastructură, a adăugat Valentin Lazea.

Domnia sa a precizat: "Toate aceste neajunsuri pot fi corectate prin renunţarea la cota unica şi trecerea la impozitarea progresivă. Chiar dacă într-o primă etapă economia va pierde din competitivitatea fiscală, aceasta o va forţa să se adapteze şi să devină competitivă prin calitate, livrare la timp, personalizare a produselor şi serviciilor".

În opinia acestuia, este important a stabili rate de impozitare rezonabile şi crescătoare, nu descrescătoare, aşa cum face guvernul actual, "sărăcind un buget deja văduvit de resurse".

Economistul şef al BNR a explicat: "De exemplu, un sistem de cote de impozitare de 16% (pentru veniturile globalizate mai mici de 7.000 lei), de 20% (pentru tranşa cuprinsă între 7.000 şi 15.000 lei) şi de 25% (pentru tranşa care depăşeşte, prin globalizare, 15.000 lei) nu ar fi inechitabil. Este important de subliniat că rate mai mari ale impozitării nu se aplică veniturilor totale, ci doar tranşelor care depăşesc un anumit nivel. În exemplul de mai sus, o persoană care, prin globalizare ar câştiga 20.000 lei, în loc să plătească 16% pe fiecare din veniturile realizate (adică 3.200 lei), ar plăti 16% pentru primii 7.000 lei (adică 1.120 lei), plus 20% pentru următorii 8.000 lei (tranşa cuprinsă între 7.000 şi 15.000 lei), adică 1.600 lei, plus 25% pentru ultimii 5.000 lei (tranşa cuprinsă între 15.000 şi 20.000 lei), adică 1.250 lei. Totalul impozitelor plătite de persoana respectivă ar ajunge la 3.970 lei (faţă de 3.200 lei în cazul cotei unice), ceea ce ar corespunde unde rate efective medii de impozitare de 19,85%. Să recunoaştem, nu este o gaură în cer, pentru care să se facă multă tevatură".

Guvernul Tudose a decis, miercuri, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%, începând cu 1 ianuarie 2018, prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.