Victor Brauner, nevoia de Sammy Kingi şi carele cu boi

Mare licitaţie mare, de artă contemporană! La Paris, organizată de casa londoneză Sotheby's. Cel mai mare preţ a fost de 2,5 milioane de euro, obţinut de un Max Ernst, care a mai obţinut un 564 de mii şi o a treia vînzare succesivă de 840 de mii. 1,8 milioane de euro a obţinut un "Spîn-zurat" de Matta, Roberto Matta, chilianul cel mai cunoscut din şi în lumea artelor plastice. Cubanezul Wifredo Lam a scos şi el mai mult de un milion de euro, unu virgulă 162, pentru o lucrare specifică. Pe la jumătatea milionului se află un André Masson, de exact 528 de mii, sau un Duchamp de 444 de mii.

Niciunul din cei menţionaţi mai sus nu a circulat şi pe piaţa noastră aşa că pe noi ne interesează ai noştri. Iar la licitaţia de artă contemporană de la Sotheby's Paris s-a vîndut un lot compact, un adevărat commando, de Victor Brauner, patru oferte care au adunat aproape un milion de euro. Este drept, au fost oferite numai piese de excepţie, de maturitate creatoare înfloritoare a lui Victor Brauner, cu profunde subiecte ce îmbină filosofia, magia, introspecţia surrealistă. Cea mai scumpă, "Espace de l'esprit", provine "dintr-o prestigioasă colecţie particulară europeană", după ce a fost şi în colecţia Jean Larcade de unde a ajuns la cel care a pus-o acum în vînzare. Estimată la 2-3 sute de mii de euro, minunea în ulei pe pînză, realizată acum 50 de ani, în 1961, a fost adjudecată cu 348.750 de euro, preţ de ciocan. A doua, ca preţ, este "La passivité comblée", de aceeaşi mare factură, realizată în 1964 şi cumpărată de vînzătorul de la Sotheby's în 1965, deci tot în timpul vieţii. Estimată la 150-200 de mii de euro, pictura a fost adjudecată cu 264.750 de euro. Ar veni, apoi, "Gros plan fixe d'une metamorphose", halucinantă creaţie cu de toate - ulei, cerneală, ceară- pe masonit, un fel de pefeleu, fără nicio legătură cu organizaţia "înţelepţilor ziditori". La o estimare mai mică, de 120-180 de mii de euro, şi vînzarea a mers mai slab, "doar" 228.750 de euro. Dar cel mai mic preţ pentru un Brauner adevărat şi puternic a fost, la licitaţia londoneză de la Paris, de 108.750 de euro. "Mimetisme antropomorphe de la conscience colective" este o lucrare interesantă făcută, după cum spune organizatorul în catalog, la patru mîini, cu un cunoscut, Robert Crippa. Artistul cubist l-a întîlnit pe Brauner în 1953, în timpul unui drum pe la Paris, şi a fost foarte influenţat de artistul din România. Au realizat împreună mai multe lucrări, majoritatea în formule tehnice inedite. Cea vîndută la Paris, la 7 decembrie, este una dintre ele.

Cine a cumpărat toate aceste picturi de Brauner la Paris? Cu siguranţă nişte nepricepuţi, nişte necunoscători ai pieţei de artă. Printre altele, nu ştiau că, în Româ-nia, Brauner se vinde la preţuri muuuuult mai mici decît cele practicate pe alte pieţe. Preţurile la care au fost vîndute aceste lucrări de Brauner sînt cote de vis pe piaţa noastră şi în contul oricărui autor român, cu excepţia mereu milionarului Brâncuşi, dar el vine din altă zonă de creaţie. A doua zi după licitaţia pariziană în care 4 picturi de Brauner au adunat aproape un milion de euro, la Bucureşti se vindeau două desene în creion "de Victor Brauner" cu 2,8 şi, respectiv, 3,2 mii de euro. În aceeaşi licitaţie în care greu recunoşteai autorul dacă nu venea cu buletinul în dinţi, s-au mai vîndut două lucrări de Marcel Iancu, zis şi Janco, la preţuri de bicicletă modestă, 600 şi 1.200 de euro. Desigur, problema vine din partea garantării autenticităţii creaţiilor acestor artişti născuţi la noi dar afirmaţi în alte lumi, acolo unde azi sînt foarte respectaţi şi bine cotaţi. Astfel, numele lui Victor Brauner este acompaniat aproape instantaneu de cel al lui Sammy Kinge, autoritatea maximă în autentificarea lui Brauner iar pentru Marcel Iancu există fiica acestuia, Dadi Janco, care din Israel veghează asupra eternităţii spiritului marelui avangardist. De la ea a primit Lucian Georgescu, galeristul de extracţie franceză dis-perat de lipsa expertizei adevărate la români, vine imaginea corectă a desenului maimuţărit în lucrarea pusă în licitaţie la Bucureşti iar de la Sammy Kinge vin aceleaşi sentinţe negative în spatele cărora vezi disperarea de a fi pus numai în faţa unor îndoieli de slabă calitate.

Desigur, este greu de înţeles cum de se dă 350 de mii pe o pictură de Brauner cînd acest nivel este recordul absolut neatins încă al pieţei de artă româneşti, de mai bine de două decenii. Miercuri sea-ra, la licitaţia vedetă a Artmarkului, de iarnă şi la Atheneu, a fost atins un nou record de piaţă şi de viaţă a acesteia, 290 de mii de euro. Cum era de aşteptat, el a fost atins de nudul cu spatele de Tonitza, care cam avea în fişa de post aşa ceva. Evaluată la 150-250 de mii de euro şi aruncată în luptă cu 120 de mii, pictura de mari dimensiuni provine din colecţia Dona, donată statului şi recuperată cu foarte mare generozitate şi uşurinţă de acelaşi stat devenit foarte darnic după 1989.

Chiar şi în licitaţie, nudul de Tonitza a fost urmat de tema emblematică a lui Grigorescu, carul cu boi. Şi nu oricare, ci tocmai cel care defilează prin faţa hanului de la Orăţii. Cunoscătorii muzeului naţional de artă află că este vorba de o replică a celei aflate acolo. Alţii, care au impresia că au mai văzut aşa ceva înseamnă că au urmărit cu atenţie licitaţia Bonhams de pe 26 octombrie de la New York, un Alisul cam din aceleaşi vremuri şi un site american care oferea copii după... Grigorescu, Nicolae, dar şi după John William Goodward, cel care îl devansase pe pictorul nostru la licitaţia americană. Cu siguranţă, vom reveni asupra acestui subiect, un adevărat triunghi amoros transatlantic care îl pune în lumină pe Nicolae Grigorescu al nostru şi al său "bull cart". Pictura lui Nicolae Grigorescu "Car cu boi" a fost evaluată la 120-220 de mii, a pornit de la 75 de mii şi s-a oprit la 165.000 de euro. Întreaga licitaţie, care promitea, iarna, cel puţin 100 de capodopere, a adunat 1,6 milioane de euro, cam cît patru Brauneri şi alţi prieteni ai săi, la licitaţia de la Paris.