VIDEOCONFERINŢA BURSA "EXPORTURILE, ÎN PRIMUL RÂND!" / CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: "Ministerul Economiei «străluceşte» prin absenţa la această dezbatere"

România nu a dat deloc importanţă, în ultimele trei decenii, producţiei de bunuri şi încercării de a acoperi cât mai bine cerinţele de consum ale populaţiei şi pieţei interne, a declarat Cris­tian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Printre altele, Pârvan a evidenţiat absenţa Ministerului Economiei de la această dezbatere şi a blamat lipsa de analize şi de strategie pentru export a Ministerului. Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România a afirmat de asemenea că autorităţile habar nu au ce se produce în România.

Pârvan a precizat: "Suntem absolut alături de exportatorii români pentru un motiv foarte simplu: când toată lumea se uită la cursul valutar trebuie să înţeleagă că acesta se stabileşte prin nişte criterii foarte simple, cât muncim pentru un euro, cât exportăm ca să avem euro.

Restul, ce face Banca Naţională, sunt doar nişte mici intervenţii pentru anumite stabilizări. Dar dacă noi ne închipuim că putem să consumăm şi să avem euro nemaiproducând nimic în România, venind totul din import...

Este o chestiune care trebuie spusă răspicat pentru că se pare că există o tendinţă care nu e de astăzi sau de ieri, este de 30 de ani: ne plac foarte mult importurile şi nu ne mai place deloc producţia internă. Eu aş spune că la baza târgurilor, expoziţiilor, promovării exporturilor, ca să poţi să promovezi trebuie să ai ce să promovezi. Or, de 30 de ani, noi, din păcate, nu am dat nicio importanţă producţiei de bunuri şi încercării de a acoperi cât se poate de bine şi de normal cerinţele pieţei interne. Cifrele o spun: când producţia industrială în PIB îţi scade în 3-4-5 ani de la 25% la sub 20% este evident că nimeni nu este interesat de producţie. Mai mult decât atât şi ce se produce în România nu este pe baza unei politici industriale. Pot să dau referinţe despre producţia industrială a Germaniei, a Marii Britanii, a Franţei... Nu există o politică industrială a României. Atunci din lipsa acestei politici industriale evident că producţia din România se face pe baza eforturilor antreprenorilor care nu ştim cât sunt valorificate de stat şi de ordonatorii principali de credite care cred că nici nu ştiu - şi vă aduc aminte că domnul Virgil Popescu a propus să facă o hartă a producătorilor români, promisiune care nu s-a materializat - pentru că nu se ştie la nivelul Ministerului Economiei ce se produce în România... Atunci este evident că acesta este un impediment în a cunoaşte defapt industria românească, necesităţile ei şi luării de măsuri în consecinţă".

Decizia de a anula programul de promovare a exportului este greşită cel puţin prin faptul că ea nu a fost însoţită de o analiză pe 10 ani a situaţiei exportului românesc, a spus Pârvan. România se făleşte cu exporturile ei dar e depăşită de Ungaria, care are jumătate din populaţia ţării noastre, a mai afirmat preşedintele PIAROM.

"Trebuia (ministrul Economiei Claudiu Năsui) să vină cu o analiză pe 10 ani, pe firme, pe domenii, şi să spună: «am participat timp de 10 ani la atâtea târguri pe următoarele domenii, iată că a crescut sau nu a crescut exportul». Asta ar trebui să fie prima preocupare a Ministerului Economiei, să facă analiza datelor pe care le are împreună cu Ministerul Finanţelor, direcţia Vămilor, să vadă care este situaţia exporturilor României pentru că este o ruşine de care nimeni nu vorbeşte atât de tare pe cât ar trebui. România, care se făleşte cu 62 de miliarde exporturi anul trecut e întrecută de Ungaria cu 100 de miliarde de euro exporturi, o ţară cu jumătate din populaţia României. Şi Ungaria are şi excedent comercial faţă de România care are aşa cum se ştie deficit comercial. Dacă ne uităm în statistica BNR-ului şi vedem defapt aşa-numita prelucrare activă, adică tot ce muncim noi la ce se importă şi apoi se re-exportă, o să vedem că această contribuţie a muncii oamenilor este jumătate din cât aduc transportatorii internaţionali care prin serviciile prestate echilibrează balanţa comercială a României. Patronatul Investitorilor Autohtoni din România susţine în continuare şi va susţine în continuare necesitatea înţelegerii că dacă nu producem din ce în ce mai inteligent - vă aduc aminte că în statisticile europene noi figurăm la nivelul de produse de joasă şi ceva medie tehnologie, tehnologia înaltă este absolut marginală - este clar că valoarea adăugată nu va exista şi nu vom avea PIB decât din consum şi aşa mai departe".

Potrivit lui Pârvan, capabilitatea României de a face transfer tehnologic prin offset şi de a folosi capabilităţile materiale şi umane pe care le avem este complet ignorată.

"Dintre măsurile şi preocupările şi demersurile de câţiva ani de zile ale PIAROM aş remarca două: în primul rând, niciun guvern în ultimii 10 ani nu a promovat şi susţinut problema offset-ului. Adică integrarea pe baza offset-ului a capacităţilor industriale ale României pentru o mai bună colectare a capabilităţilor, atâtea câte mai avem, mai ales în industria constructoare de maşini. Aici mă fac purtătorul de cuvânt al industriei constructoare de maşini nu de automobile, pentru că sunt două lucruri complet separate, utilaje complexe nu maşini... Deci câtă industrie mai avem în domeniul construcţiilor de maşini, printr-o politică offset pe care toţi politicienii o acceptă şi consideră că ar fi utilă, dar numai din vorbe, în rest toată lumea se bucură de importuri, mai ales Ministerul Apărării dar şi alţi ordonatori principali de credite... Toţi se bucură să importe 100%. Deci, ca urmare, capabilitatea României de a folosi offset-ul pentru a face transfer tehnologic, în a folosi capabilităţile materiale şi umane pe care le avem, este complet ignorată. Asta ar fi o sursă de creştere a exporturilor în sensul că produci pentru piaţa internă dar creezi capabilităţi ca din produsele realizate aici să extinzi şi exportul. A doua analiză pe care ar trebui să o facă Ministerul Economiei înainte de a opri programul de exporturi este să facă, sau să adâncească analizele pe care le face fragmentar şi incidental INS-ul de exemplu pe deficitul de producţie agro-alimentară şi să vadă ce industrii am putea dezvolta şi am putea susţine inclusiv prin ajutoare de stat ţintite, nu generalizate, că aşa am face numai hypermarket-uri şi am avea numai salarii minime la nivelul economiei", a explicat Pârvan.

Acesta a adăugat: "Este clar că Ministerul Economiei ar trebui să ia balanţa comercială a României, cod cu cod, împreună cu Consiliul de Export care are deja atâţia ani în spate, şi să spună aici am putea să stimulăm, aici ar merita să stimulăm, aici am putea să facem mai multe. Iată că domnul ministru (Năsui) opreşte încă un program, măsura 3 de la IMM Invest, pe motivele pe care le-a expus dumnealui, dar s-a ajuns în situaţia asta pentru că din nou nu am avut niciun criteriu (de alocare a banilor). Pe când PIAROM a propus constant ca Ministerul Economiei, la cererea companiilor integratoare cum e Dacia-Renault, care de la începutul anului trecut şi anului acesta a spus că şi-ar dori să aibă mai mulţi sub-furnizori români, unul dintre criteriile de sprijinire din aceste programe să fie care sunt firmele care se pot califica să încheie contracte şi pre-contracte cu firme integratoare astfel încât valoarea adăugată realizată în România să crească şi pe această bază să crească PIB-ul. Prin asta se realizează şi transfer tehnologic, se realizează şi calificarea oamenilor, creşterea competenţei şi aşa mai departe. Din păcate aceste măsuri pe care le-am transmis şi le-au cunoscut miniştrii din ultimii 5-6 ani nu aduc nimic. În schimb, luăm măsuri în 24 de ore şi tăiem şi desfiinţăm fără niciun fel de justificare. Un exemplu negativ este şi ceea ce s-a întâmplat anul trecut când guvernul a aprobat o modificare a statului EximBank prin care aceasta nu mai garantează proiectele complexe, pe motivul jignitor pentru ţară că s-a schimbat structura economică şi nu mai e nevoie pentru că România nu mai poate să facă exporturi de instalaţii complexe. Da, e adevărat, nu mai putem să exportăm astăzi fabrici de ciment, de îngrăşăminte şi altele, dar sunt proiecte complexe de creere de aşezări noi, de oraşe noi, care au mai multe funcţionalităţi în care firmele ar putea fi ajutate, sub tutela unui furnizor general aşa cum se procedează în toată lumea care să ar trebui aibă în spate garanţia statului. Pentru că, până la urmă, la asemenea proiecte, chiar şi beneficiarii întreabă cine garantează, cine ne susţine la noi în ţară. La noi în ţară statul nu ne susţine nimic măcar pe noi cu promovare internă".

Pârvan a dat ca exemplu cazul locomotivelor Softronic, foarte căutate la export şi deloc în ţara noastră.

"Câte locomotive Softronic a comandat statul român, ca să arate ce bine merg ele? Acestea s-au vândut şi se vând în Suedia prin efortul firmei Softronic, statul român nu face nimic. Statul român importă rame de metrou şi importă vagoane, acum e o mare zbatere să se importe vagoane când noi putem să le facem în ţară. Noi nu suntem capabili să ne promovăm produsele nici măcar în ţara noastră pentru că toată lumea umblă numai după importuri. Ca urmare, să nu ne mirăm că balanţa comercială se va deteriora constant. Odată cu pachetul european mobilitate 1 transporturile internaţionale îşi vor reduce treptat aportul la echilibrarea balanţei comerciale; produse de înaltă tehnoloige şi cu valoare adăugată nu avem, nu le promovăm şi nu le susţinem. (...) Exportul trebuie promovat şi nu oricum aşa cum s-a spus, sunt de acord pentru că totuşi de 10-15 ani de zile are efect negativ la creşterea PIB-ului, între 1,5-2% scade PIB-ul din cauza exportului net, importăm mult şi scump şi după aceea ne mirăm că avem deficit de balanţă comercială. Mai dau un exemplu care e strigător la cer pentru că se tot vehiculează ce facem cu gazele din Marea Neagră şi ideea principală este că vom alimenta gospodăriile populaţiei şi toate eforturile guvernamentale sunt cum să atragă fonduri ca să facă reţele de distribuţie de gaze în timp ce Mol în Ungaria a semnat contract de 2 ani de zile pentru construirea unui combinat chimic nou. Ori, dacă vă uitaţi la balanţa comercială, una din sursele mari de dezechilibru din balanţa comercială se datorează importului de produse chimice pentru că sectorul petrochimic al României este pur şi simplu pulverizat, nu mai există. Atunci, într-o politică industrială şi într-o preocupare adevărată a Ministerului Economiei, care străluceşte prin absenţa la această dezbatere, am putea să vedem cum putem să valorificăm resursele naturale nu să dăm licenţe de explorare şi exploatare de litiu şi cobalt, materii prime absolut rare şi dorite de toată lumea pentru bateriile de maşini electrice, în timp ce România a dat aceste licenţe fără nicio condiţionare de a se face o minimă prelucrare a lor (în România), nu mai vorbesc să stimuleze o investiţie ca în Ungaria de 2 miliarde de dolari pentru fabricarea materiilor pentru maşinile electrice. Deci sectorul auto, care astăzi susţine jumătate din exporturile României, dacă nu va beneficia de o analiză serioasă, nemaivorbind de infrastructură, vom constata că va aduce mari prejudicii economiei româneşti în perioada următoare", a conchis Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România.