VIDEOCONFERINŢA ENERGIA ÎN PRIZĂ / HARRI KIISKI, DIRECTORUL GENERAL AL AZOMUREŞ: "Tranziţia energetică va costa trilioane, dar este moştenirea pe care o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri şi este calea pe care trebuie să păşim"

Tranziţia energetică va costa trilioane, dar este moştenirea pe care o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri şi este calea pe care trebuie să păşim, a afirmat Harri Kiiski, directorul general al Azomureş, producător de fertilizatori. Potrivit acestuia, este foarte important să fie găsită o soluţie de captare şi mai ales stocare a dioxidului de carbon, iar soluţia ar putea fi zonele subterane goale de unde s-au extras gaze naturale, atât cele de pe uscat cât şi cele de unde se vor extrage gazele din Marea Neagră.

Kiiski a afirmat: "Reprezint cel mai mare utilizator de gaze naturale din România, folosim cam 10% din gazele naturale din România. În trecut - să zicem că «au fost odată ca niciodată» -, existau 13 fabrici de fertilizatori în România, acum a mai rămas doar una. România este o ţară cu un sector agricol foarte important. Avem 13% din toţi fermierii europeni în România. Este un sector important pentru ţară. Green Deal va avea un impact destul de puternic asupra sectorului fertilizatorilor, în primul val. Comisia a anunţat deja ţinte ambiţioase, iar «Fit for 55» nu este chiar «Fit for 55» pentru sectorul nostru. Este mai degrabă «Fit for 61». Suplimentar trebuie să ajungem în 2035 neutralitatea climatică, ceea ce este din nou foarte dificil. Dar cu toate acestea noi reprezentăm o industrie care transformă gazul natural în dioxid de carbon şi hidrogen".

Potrivit oficialului Azomureş, foarte important este să găsim un loc să stocăm dioxidul de carbon.

"Planul climatic al Comisiei este într-adevăr foarte ambiţios, iar industria noastră este pregătită pentru această transformare, dar trebuie să aibă sens şi din punct de vedere economic. În prezent, uitându-ne la preţurile la energie, doar prin conversia către hidrogen, pentru a păstra acelaşi preţ al fertilizatorilor este nevoie de un preţ per MW al energiei de 20 de euro. În august cred că ajungeam la 120 de euro per MW. Ce ar însemna asta? Preţuri de 5-6 ori mai mare pentru fertilizatori, ceea ce înseamnă de asemenea preţuri mai mari pentru alimente. Aşa ajungem la întrebarea directă cine plăteşte (nota tranziţiei). Noi, toţi. Prin majorarea costului vieţii. Mai mult ca sigur va fi un moment în care vom vedea Vestele Galbene ieşind pe străzi, la fel ca în Franţa. Este foarte dificil pentru reglementatori, pentru parlamentari, pentru industrie, şi este important să avem un parteneriat public-privat foarte clar", a spus Kiiski.

Directorul general al companiei a afirmat că Azomureş a început să facă eforturi pe partea de eficientizare a consumului de energie.

"Am schimbat motoare pe direcţia unui consum mai mic de energie, am trecut pe LED-uri, mergem pe viitor către o cooperare cu municipalitatea pentru panouri solare apropiate de unitatea noastră de producţie... Acesta este un set de acţiuni şi au existat fonduri disponibile pentru această tranziţie. Am introdus de asemenea un plan de captare şi utilizare a carbonului, stocăm sute de mii de tone de dioxid de carbon în fertilizantul carbonat de calciu. Este parte din economia circulară. (...) Următorii paşi pe care îi vedem şi îi îndemnăm în România sunt mişcarea către tehnologia de captare şi depozitare a carbonului. Scoatem deja gaze naturale din pământ de peste 100 de ani. Deci avem mult spaţiu de a stoca CO2 cu costuri rezonabile. Noi deja captăm circa două treimi din CO2 dar îl eliberăm pentru că nu există depozitare. Deci două treimi din emisiile noastre de dioxid de carbon am putea să le stocăm în România. Acesta ar putea fi de asemenea un business pentru România pentru că celelalte ţări din jurul României nu au spaţiul disponibil pentru depozitare. Este o oportunitate de business, este nevoie doar de un operator naţional pentru stocare (şi depozitare de CO2). Este deci un o oportunitate foarte importantă pentru România, în următorii ani. Se va întâmpla aceasta dezvoltare înainte de Green Deal? Impactul asupra industriei noastre se va resimţi cel mai puternic în 2026, când vom pierde o parte din facilităţi", a spus Kiiski.

Acesta a punctat că România este în contra-tendinţă cu ce se întâmplă în celelalte ţări europene, la noi discuţia fiind pe conversia de pe cărbune pe gaze, iar în restul UE de pe gaze pe hidrogen.

"Ultimul pas va fi conversia de la gaz la hidrogen. Trebuie să realizăm că România este pe punctul de a face conversia de pe cărbune pe gaze. În Nordul Europei se face conversia de pe gaze pe hidrogen. În acest context este important să realizăm că România are a treia cea mai mare rezervă de gaze naturale. Ar trebui să încercăm să utilizăm aceste resurse naturale cât mai mult posibil, astfel încât să se asigure resursele financiare pentru partea finală a tranziţiei. Deci toate aceste procese sunt legate de Marea Neagră, iar în schimb Marea Neagră ar putea fi pe viitor locul de depozitare a CO2-ului, să îl punem înapoi. Este un subiect ce trebuie să se situeze foarte sus pe agenda guvernamentală pentru a permite aceste inovaţii. (...) Însă politicienii deja au plecat (de la conferinţă). Uneori este nevoie şi să asculţi, nu doar să vorbeşti", a mai arătat oficialul companiei de fertilizatori.