ZERO HEDGE: Gazul natural pregăteşte scena pentru un conflict armat în estul Mediteranei

Eforturile individuale ale ţărilor să acceseze câmpurile de gaze din partea de sud-est a Mediteranei fac zona foarte vulnerabilă la noi conflicte şi la război, putând genera, de asemenea, o dispută în cadrul NATO şi o alterare a securităţii energetice a Europei, punând sub semnul întrebării conducta EastMed, scrie Zero Hedge.

Conform publicaţiei citate, războiul pentru resursele naturale se amplifică, iar prima problemă în acest sens este relaţia dintre Cipru şi Turcia.

"Ankara, singura capitală care recunoaşte Ciprul de Nord, spune că toate activităţile legate de extracţia gazului în zona cipriotă reprezintă o încălcare a intereselor Ciprului de Nord. În timp ce Turcia nu recunoaşte acordurile dintre Cipru şi alte ţări cu privire la zona economică exclusivă (ZEE) sau la licenţele de explorare a gazelor în apele teritoriale cipriote, Nicosia are o opinie contrară", scrie Zero Hedge, adăugând: "Ankara, prin Turkish Petroleum Corporation (TPAO), afirmă că are dreptul să caute gaze şi petrol în apele cipriote şi să-şi apere interesele de acolo.

Cipru a făcut numeroase concesii către diferite companii miniere pentru mai bine de jumătate din blocurile situate în cadrul ZEE-ului cipriot, unde pot explora gaze sau petrol".

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoan, a avertizat Ciprul şi companiile internaţionale de explorare a gazelor că încălcarea intereselor turcilor ar avea consecinţe negative, notează publicaţia citată, precizând că, la mijlocul lunii februarie 2018, navele miniere Saipem 1200 care operează pentru compania italiană Eni au fost blocate de navele turceşti. Italia a răspuns prin trimiterea unei nave militare în zonă, ceea ce arată "cât de explozivă este situaţia acum, când două state membre ale NATO doresc să-şi atingă obiectivele economice".

Conform Zero Hedge, este de menţionat, de asemenea, că în luna februarie, o navă turcească de coastă (de gardo) a "bătut" o navă de patrulare grecească în Marea Egee, ceea ce arată că guvernul turc este dispus să folosească forţa militară.

Cooperarea semnificativă dintre Cipru, Grecia, Israel şi Italia cu privire la proiectul gazoductului EastMed este un alt punct "fierbinte", scrie Zero Hedge, adăugând că noua conductă, al cărei obiectiv este să furnizeze gaze din Marea Caspică spre sudul Europei, va slăbi rolul de tranzit al TANAP-ului turc.

Un alt potenţial conflict este, potrivit sursei citate, cel dintre Turcia şi Egipt asupra zăcământului Zohr, bogat în gaze şi descoperit abia în 2015. Ankara nu recunoaşte acordurile ZEE Cipru-Egipt din 2003, nici acordurile privind graniţa maritimă între Cairo şi Nicosia, din 2013, care atribuie Egiptului câmpul de gaze Zohr. La începutul lunii februarie 2018, guvernul egiptean a avertizat Turcia că o intervenţie ulterioară în acest domeniu va fi întâmpinată cu o reacţie decisivă.

Relaţiile dintre Turcia şi Egipt sunt deja tensionate, conform Zero Hedge, care menţionează că, deşi Turcia a fost un susţinător al Frăţiei Egiptene şi al lui Mohamed Mursi, care a preluat puterea în Egipt în 2011, astăzi situaţia este diferită, pentru că în 2013 guvernul prietenos cu Turcia a fost răsturnat. Într-un interviu acordat în 2016, preşedintele Erdoan şi-a exprimat furia, numindu-l pe actualul preşedinte egiptean Abdel Fattah al-Sisi "un pucist care a ucis mii de oameni".

Zona maritimă dintre Israel şi Liban este cea mai "explozivă", conform publicaţiei citate, care arată că aceasta se întinde de-a lungul a trei blocuri libaneze în care se explorează gaze: 8, 9 şi 10, dintre care Blocul 9, revendicat de Israel, ar fi cel mai profitabil.

În prima jumătate a lunii februarie 2018, Libanul a semnat un contract pentru lucrări de explorare şi producţie cu Eni Italia, Total Franţa şi Novatek Rusia, însă, întrucât lucrările urmează să fie efectuate în Blocul 9, Israelul a descris acţiunea Libanului ca fiind "foarte provocatoare", deschizând calea spre o criză militară. Ca răspuns la aceasta, liderul Hezbollah, Hassan Nasr Allah, a ameninţat că va avea în vedere platformele israeliene de gaze offshore.

Mass-media din Israel speculează deja pe marginea unui al treilea război libanez şi sugerează că atacul Hezbollah asupra Israelului este inevitabil.

La mijlocul lunii februarie, secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, a declarat că Washingtonul ar putea ajuta la soluţionarea disputei dintre Israel şi Liban, dar Hasan Nasr Allah a refuzat să discute cu Statele Unite, considerând SUA un "intermediar necinstit", scrie Zero Hedge.

Publicaţia concluzionează că depozitele de gaze din estul Mediteranei atrag atenţia forţelor armate europene, ruse, iraniene, turce şi americane, iar această materie primă (n.r. gazul), la fel ca ţiţeiul, are potenţialul să aprindă un nou val de "întâlniri violente" între inamici şi prieteni.