ACTIVISTUL GEORGE EPURESCU ACUZĂ: "Tăcere complice a Guvernului şi DNA asupra jefuirii pădurilor"

Actualizare 22:09 Chiriţoiu: "Trebuie licitaţie obligatorie când statul vinde ceva"

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, azi, că atunci când statul vinde ceva ar trebui să fie organizate licitaţii obligatorii, astfel încât să nu piardă bani, considerând "straniu" faptul că Romsilva vinde lemn fără licitaţie sau la licitaţii cu un singur cumpărător, transmit surse din presă.

Întrebat la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă instituţia pe care o conduce a formulat propuneri la reexaminarea în Parlament a Codului Silvic, Bogdan Chiriţoiu a spus că a constatat o problemă de principiu, şi anume că Romsilva este şi agent economic, dar are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează un conflict între cele două obiective.

"Statul cumpără, şi avem o legislaţie privind achiziţiile publice, care spune că nu se poate cumpăra fără licitaţie, dar când statul vinde ceva, nu avem o legislaţie. Logic ar fi să fie acelaşi principiu, să fie licitaţie pentru ca statul să nu piardă bani, să nu vândă prea ieftin. Ne-a surprins că se poate vinde lemnul fără licitaţie, prin contract direct, şi vedem şi licitaţii când există un singur cumpărător, ceea ce este straniu", a mai spus Chiriţoiu.

Întrebat dacă ar trebui organizate licitaţii obligatorii în momentul în care Romsilva vinde lemn, Chiriţoiu a răspuns afirmativ.

"Când firma statului vinde lemn, este obligată să facă licitaţie ca să ne asigurăm că se obţine cel mai bun preţ posibil pentru proprietarul ei, statul. Sunt unele licitaţii în care se prezintă un singur participant şi asta te face să te întrebi de ce se întâmplă aşa ceva. E un lucru pe care nu îl înţelegem complet, putem să suspectăm anumite cauze şi merită să fie analizate", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

Bogdan Chiriţoiu a subliniat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o analiză asupra pieţei lemnului care va fi făcută publică în perioada următoare.

(Alexandru Costea)

-----------------

Guvernul a ales să publice abia ieri concluziile raportului din 14 ianuarie 2015 ale Corpului său de Control în legătură cu valorificarea produselor fondului forestier din proprietatea Romsilva. Tot pe 14 ianuarie, Executivul a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu privire la 52 de posibile fapte penale privind tăierea pădurilor din judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ şi Suceava.

George Epurescu, preşedintele ONG-ului "România fără Ei", care este implicat şi în protestele organizate împotriva defrişărilor ilegale ale pădurilor, ne-a declarat ieri: "Tăcerea Guvernului şi a DNA arată complicitatea autorităţilor noastre în problema jefuirii pădurilor. De ce nu a anunţat Guvernul în ianuarie rezultatele raportului? Ce a făcut DNA în tot acest răstimp? Este evident că tăierile ilegale sunt un subiect cunoscut tuturor partidelor politice şi organelor competente nu de azi de ieri, ci de mai mulţi ani. Îmi vine greu să cred că autorităţile nu au ştiut cum dispar hectare întregi de pădure peste noapte din moment ce există un program de supraveghere şi monitorizare prin satelit a fondului forestier".

Protestul de sâmbătă pentru salvarea pădurilor a fost organizat de "Uniţi Salvăm", nu de PSD aşa cum a speculat o parte a presei centrale, susţine domnia sa. Sub umbrela "Uniţi Salvăm" sunt peste 100 de ONG-uri care susţin acest demers.

Activistul a ţinut să precizeze: "Este adevărat că în mulţime am văzut oameni de la PSD, care se ocupau cu diverse activităţi şi în Piaţa Universităţii în ianuarie 2012, când am protestat împotriva Guvernului. Au fost printre protestatari şi oameni ai preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi membri ai tuturor partidelor politice. În general, partidele politice, care sunt rupte de societate, încearcă să se folosească de proteste ca să strângă capital electoral. Nu partidele au organizat protestul de sâmbătă".

George Epurescu consideră că PSD speculează acum greşeala preşedintelui Iohannis, care a retrimis Parlamentului Legea de aprobare a Codului Silvic, deşi iniţial au împărtăşit aceeaşi opinie pe acest subiect: "Codul Silvic este o lege bună, care mai poate suferi îmbunătăţiri, dar care în esenţă are menirea de a stopa jaful pădurilor. Când Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului Codul Silvic, s-a ridicat un mare semn de întrebare, pentru că legea prevedea limitarea la maximum 30% a lemnului exploatat care putea reveni unei companii, pentru evitarea monopolului. După cum se ştie, Schweighofer construieşte o fabrică la Reci, în judeţul Covasna şi cred că s-a dorit întârzierea Codului Silvic pentru ca firma să-şi termine fabrica, să intre cu ea în producţie şi să spună că legea nu mai poate fi aplicată retroactiv întrucât ei au finalizat deja investiţia. Cu această fabrică, Schweighofer deţine 80% din prelucrarea răşinoaselor".

Reacţia virulentă a opiniei publice i-a determinat pe politicieni să-şi schimbe brusc discursul şi acţiunile. Activistul a menţionat: "Sâmbătă, când coloana de protestatari s-a pus în mişcare, jandarmii au văzut că s-a întins pe trei benzi între Herăstrău şi Aviatorilor. Atunci organizatorii protestului au fost sunaţi imediat de şeful de cabinet al ministrului mediului şi au fost invitaţi la discuţii la minister, iar preşedintele Iohannis a anunţat, rapid, că protestul este îndreptăţit şi că problema pădurilor va fi discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). În Piaţa Victoriei am fost peste 3.000 de protestatari".

Preşedintele Klaus Iohannis a scris, sâmbătă, pe Facebook: "Cred că protestul împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi".

Peste 1.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la intrarea în Parcul Herăstrău din Piaţa Charles de Gaulle din Capitală, pentru a protesta faţă de tăierile ilegale de păduri. Oamenii au plecat apoi într-un marş pe traseul Piaţa Victoria - Palatul Cotroceni - Palatul Parlamentului. Protestatarii au venit cu drapele, pancarte, mulţi dintre aceştia fiind biciclişti. Majoritatea participanţilor au fost tineri între 20 şi 40 de ani. Mulţimea a scandat: "Nu corporaţia face legislaţia!", "Toate partidele ne taie pădurile", "Uniţi salvăm pădurile!" sau "Aşteptăm la DNA/Fabrica de cherestea!".

Proteste similare au mai avut loc în Cluj Napoca, Alba Iulia, Iaşi şi Ploieşti.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, la finele săptămânii trecute, că a luat act de acţiunile de protest faţă de tăierile ilegale de arbori, pe fondul susţinerii Codului Silvic şi împotriva monopolului din domeniu. Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Graţiela Gavrilescu anunţa un control al Ministerului Mediului la compania Holzindustrie Schweighofer, prin care se urmăreşte verificarea legalităţii achiziţionării de material lemnos tăiat din păduri de către această societate, care operează patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Rădăuţi, Sebeş, Siret şi Comăneşti.

Ministrul Mediului a mai declarat, vineri, că asupra preşedintelui Klaus Iohannis "planează o suspiciune" că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, săptămâna trecută, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială. Proiectul Codului Silvic este programat să fie dezbătut mâine în Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.